Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Am pus o întrebare/ cerință pe inspire.ro: „Te rog să descrii un...

2 comentarii

Ai avut o viață frumoasă și fericită. Și cu puțin noroc, e drep...

10 comentarii

Cea mai puternică armă a SUA în lupta sa de a domina lumea, și cu ...

1 comentarii

Probabil că mulți nu știu că în vremea comunismului nu exista mar...

6 comentarii

O scurtă sinteză pentru cei care nu au trăit în vremea comuniștil...

11 comentarii

Nu există nici cea mai mică șansă să se schimbe ceva în politica...

13 comentarii

Seniorul are 66 de ani acum. A fost mare la viața lui. Automatist, ap...

20 comentarii

Una dintre fără de șir aberațiile manageriale ale celor din guvern...

2 comentarii

Fiul prietenului meu s-a angajat la o mică firmă antreprenorială ro...

9 comentarii

Cheltuiala 1: am de făcut o aplicație de mobil destul de simplă. Am...

4 comentarii

Eu student în primii ani de facultate, el unul dintre marii doctori a...

22 comentarii

Daca va intereseaza o cariera solida, pe termen lung, si daca nu aveti...

5 comentarii

Ai fost copil bun. Învățai mult, dar nu luai niciodată notele cele...

9 comentarii

Bătrâna Casă din strada Polonă, lângă Grădina Icoanei și P...

1 comentarii

Prima idee de a începe un doctorat mi-a venit chiar în facultate, c...

2 comentarii

Am scris că de multe ori am văzut angajatori care cer candidaților ...

Fiind la unul dintre cele mai bune licee de matematică-fizică din ț...

3 comentarii

Prima mea recrutare pentru o instituție de stat a fost imediat după ...

Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e filolog, de facultate. Scri...

2 comentarii

Cam cum ar trebui să fie configurat apartamentul unui om bogat și im...

11 comentarii

Un mare concert la Festivalul Enescu, Orchestra dell’ Accademia Nazi...

9 comentarii

Am mers din nou la pas câteva ceasuri prin Galați, orașul venirii p...

62 comentarii

Omul care a comentat la articolul meu de zilele trecute consideră că...

19 comentarii

Ce concluzii trageți despre expeditor din mesajul de mai jos? E un e-...

51 comentarii

Când am făcut eu facultatea la Universitatea din București, demult,...

21 comentarii

Tânără absolventă deșteaptă, 23 de ani, cu rezultate bune la șc...

7 comentarii

Am pus și eu o întrebare pe Internet, într-o noapte târziu, când ...

4 comentarii

Boema Boema, așa cum a apărut și cum a fost definită ea pri...

17 comentarii

Eu sunt sigur că am fost inteligent dintotdeauna, și am știut cum m...

10 comentarii

Am avut astăzi un interviu live la Radio România, de care uitasem, t...

6 comentarii

Am citit milioane de comentarii legate de poza din CV, si mai toate, a...

4 comentarii

La fiecare articol pe care il scriu ii indemn pe oameni sa se imbrace ...

9 comentarii

Obiectivul principal al recrutorului nu este sa fie iubit de catre cei...

16 comentarii

Uneori am norocul sa pun intrebarea norocoasa, adica cea care sa clari...

16 comentarii

Intr-o buna dimineata, pe la 12:15 – 12:30h, un Inalt Demnitar de la...

18 comentarii

Va rog sa impartiti oamenii din localitatea in care traiti in trei cat...

10 comentarii

Nivelul general al educatiei deputatilor din Parlamentul Romaniei, leg...

5 comentarii

George Butunoiu a lansat astazi proiectul "Politoscop" (www.politoscop...

5 comentarii

Aproape toti cei cu care ma intalnesc ma intreaba cam ce salariu cred ...

29 comentarii

In SUA, durata medie pentru gasirea unui nou loc de munca stabil, de l...

13 comentarii

Am gasit azi cateva file dintr-un caiet de acum vreo 30 de ani, in car...

2 comentarii

Ceea ce scrie autorul e o particia dintr-un lant mult mai lung, care i...

13 comentarii

Acum ceva timp am castigat un caz la CNCD impotriva unei companii cu s...

15 comentarii

Un prieten vede intr-o zi o casa nelocuita de zeci de ani, dar in star...

6 comentarii

Pe la inceputul carierei, acum nenumarati ani, aveam de facut multe re...

10 comentarii

Am cunoscut multi oameni care vor sa lucreze cat mai putin se poate. M...

8 comentarii

Am pus o nota pe Internet zilele trecute, recomandand oamenilor sa fie...

14 comentarii

In care dintre domeniile de mai jos credeti ca oamenii au cel mai civi...

10 comentarii

Grupurile si comunitatile minoritare care militeaza ostentativ si agre...

6 comentarii

Cum vi s-ar parea ideea de a corela bonusul unui CEO cu niste indicato...

8 comentarii

Achievements din CV-uri sunt o mana cereasca pentru cei mai multi recr...

6 comentarii

Faza zilele astea: daca tot am stat atata acasa, mi-am zis sa schimb o...

13 comentarii

E surprinzator cat de multi cunt cei care se prezinta pe dos, fara nic...

18 comentarii

In urma cu niste ani, un client important, de la una dintre cele mai m...

19 comentarii

In cat timp credeti ca se poate prezenta un candidat singur, in asa fe...

10 comentarii

Recrutarea membrilor consiliului de administratie la una dintre cele c...

14 comentarii

Multi se asteapta ca toate interviurile sa fie consistente si dificile...

1 comentarii

Cand au facut legea cu recrutarea “managementului privat” la stat,...

27 comentarii

De regula, prima intalnire in orice proces de recrutare este cu consul...

11 comentarii

MBA-ul e ceva foarte bun si util, desigur, ca orice lucru pe care il i...

16 comentarii

Poate functiona la noi modelul acesta din Suedia? Un mesaj din par...

7 comentarii

Businessurile din Romnia sunt o mascarada, facute dupa ureche, manager...

24 comentarii

Milton Hershey a fost un mare industrias idealist si un filantrop amer...

18 comentarii

Revolutia m-a prins la putin timp dupa terminarea facultatii. Capi...

19 comentarii

Am facut prima mea firma in aprilie 1990, la cateva luni de la Rev...

29 comentarii

Exista joburi pentru care e mai bine sa fii mai “inocent” decat in...

28 comentarii

Poate impune un candidat sa asiste si avocatul lui la interviul de ang...

6 comentarii

Referintele sunt punctul central, stau la baza recrutarilor in top man...

3 comentarii

Caci altfel va risipesc banii, daca ii trimiteti la cumparaturi... ...

4 comentarii

Comenteaza cineva pe site-ul meu: “Cum ar fi să facem și noi la fe...

16 comentarii

Cum reactionati in fata unui CV din care reiese in mod evident ca au f...

24 comentarii

Avalansa de reactii pornita de la poza aceasta arata lucruri interesan...

13 comentarii

Sau poze acceptabile cu femei, daca vi se pare mai potrivita aceasta f...

21 comentarii

Un punct de vedere interesant si elocvent argumentat pe tema ultimelor...

32 comentarii

Schimbul de replici dintre mine si Catalin, inceput pe site-ul de anun...

26 comentarii

De ce il urasc candidatii pe GB? Iata unul dintre multele argumente......

29 comentarii

Lasati-o mai incet cu protectia sociala ca atribut definitoriu al stan...

9 comentarii

Controverse nesfarsite in jurul CV-urilor: ce vrei tu sa exprimi in el...

13 comentarii

Am pus acum vreo doua zile o postare pe Facebook si pe Linkedin cu fra...

9 comentarii

Multi pun umblatul de colo-colo prin lume in lista activitatilor cultu...

39 comentarii

Citesc des tot felul de comentarii si indemnuri la tinerea politicii d...

21 comentarii

Astazi am primit unul dintre cele mai tulburatoare si mai triste telef...

35 comentarii

Gardul nostru Astazi o batrana statea pe gardul nostru si plangea...

7 comentarii

Doua dintre multele comentarii din registrul respectiv la un anunt pus...

66 comentarii

Greselile din CV-uri pot spune multe lucruri relevante despre cel in c...

8 comentarii

Prietenul meu din Italia e in Olanda cu familia, la post. Intr-o zi, f...

17 comentarii

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

19 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

24 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

13 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

13 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

74 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

26 comentarii

Biroul nostru e de zeci de ani intr-un loc al Bucurestiului in car...

10 comentarii
Afiseaza
comentarii

Buna ziua,

Am tot cautat in ultima perioada raspunsul optim la intrebarea de mai sus, fiind direct interesata de un raspuns cat mai potrivit. Am verificat si in arhiva blogului, insa din pacate, nu am identificat ceva similar (sper sa nu fi ratat, din viteza). Oricum, prin aceasta verificare, am invatat multe lucruri, care mi-au fost de real folos, pentru care multumesc dlui Butunoiu, in primul rand (subiecte interesante, opinii caustice, dar realiste), precum si celor care au comentat, la subiect.

Pe Internet, parerile sunt  impartite : unii zic ca cel mai bine este sa raspunzi sincer, raportat la salariul tau anterior si la cerintele pietei, pe cand altii, dimpotriva, spun ca trebuie sa eviti cat mai mult, raspunsul sa fie evaziv (ce te faci cand recrutorul insista insa? asa cum se intampla, de regula), pentru a evita ca recrutorul sa te descalifice din start (daca ceri mai mult decat cat are bugetat) sau sa-ti ofere limita minima a cat are bugetat (pentru ca oricum iti vinzi timpul, experienta si cunostintele, ieftin).

In aceste conditii, sunt intr-o dilema: a raspunde sincer cat vreau salariul sau a ma eschiva cat/daca pot? 🙂

Ce parere aveti?

***

(sondajul de mai jos a fost adaugat de GB)

Cum e mai bine sa reactionezi cand esti intrebat, la interviu, ce salariu vrei?

View Results

Loading ... Loading ...

 


  • Alina :

    Haide sa te intreb altfel: care este minimul din punctul tau de vedere pentru care ai face jobul respectiv? Ideea ca iti doresti sa nu fii descalificat e cumva naiva. Motivul este ca fiind vag pierzi vremea, si a ta si a celuilalt. De aceea ei vor sa stie din prima. Ar cam trebui sa stii deja cam care e suma cea mai mica pe care o vei accepta. Daca nu le spui din prima, vei fi dezamagita cand iti vor face o oferta cu, sa zicem, 20% mai putin fata de salariul tau actual, de exemplu, si apoi te vei vedea nevoita sa refuzi. Sa zicem ca tu iei acum 4000 de lei, dar bugetul lor e de maxim 3500 de lei. Tu nezicandu-le de la inceput ca deja in capul tau te gandeai ca nu vei pleca de la jobul actual decat pentru minim cat ai acum, irosesti timpul amandurora. Nu exista absolut niciun motiv pentru care sa fii iritat ca persoana ca cei de la HR insista sa stie care e pretul tau de la inceput. Poti spune si ca negociabil in anumite conditii (daca chiar e negociabil). E normal sa stii cat cere cineva pentru munca lui/ei INAINTE sa ii angajati. Cand vei vedea pe oferta 3500 de lei, tot va trebui sa le zici ca nu poti accepta atata si sa motivezi de ce. Gandeste-te altfel: cand te duci si angajezi pe cineva pentru un serviciu (ex. dulgher, instalator, meditatii, doctor etc.), nu e mai ok sa stii de dinainte ce pret are decat sa te intalnesti cu omul, sa discutati de cateva ori si apoi sa afli ca cere prea mult raportat la bugetul tau fix cand sa incepeti treaba? Sau daca te duci la un restaurant, nu e mai ok sa vezi meniul cu preturile INAINTE sa te asezi la masa ca sa nu te trezesti ca nu-ti permiti sa mananci acolo (chiar daca mancarea e destul de buna) si sa fii nevoita sa te ridici de la masa si sa pleci fara a comanda? As zice ca pretul e de multe ori unul din criterii pentru care alegi X in locul lui Y/

  • andrei :

    Eu le spun din prima pentru ca de obicei intreaba cam din prima, macar orientativ. Pana la urma scuteste niste timp pierdut si dezamagiri ulterioare de ambele parti.
    In principiu le spun cam cat am, le spun pentru cat as pleca si explic conditiile in care as pleca. De exemplu, pentru un salt pe o alta pozitie pe care o urmaresc in planul meu de dezvoltare al carierei as accepta la fel sau poate chiar sensibil mai putin decat am acum. Pentru pozitii similare le spun din start ca nu sunt interesat pentru ca profesional si financiar deja cam sunt la pragul maximal si ar fi absurd ca altcineva sa imi dea cu 20% pentru a face fix acelasi lucru.
    Din experienta mea, desi nu am schimbat foarte multe job-uri pana acum, intotdeauna le-am obtinut pe cele pe care mi le-am dorit. Daca esti suficient de bine ancorat in realitate discutia despre salariu nu ar trebui sa te descalifice ci din contra, sa stabileasca o baza sanatoasa pentru discutiile urmatoare.

  • Mike B :

    @all,
    Cel mai fain e cind intreaba cei de la HR/RH cit vrea un candidat, mai ales ca majoritatea lor nu sint prea clari nici ce exact implica pozitia nici de ce “banda” de salariu este care este :))).
    Nu ca vinovati. E numai caraghios!

  • Dan :

    Consider ca ar trebui te raportezi la salariul tau anterior si la cerintele pietei, te decizi asupra unei valori si ceri mai mult. Daca ti se ofera e f bine, daca nu ti se ofera atunci poate mai ai nevoie de experienta,poate nu e momentul potrivit, poate nu esti omul potrivit pentru post, poate nu e compania potrivita, poate nu ai scoala potrivita, s.a.m.d. .

    • Cristina :

      Pai da, multumesc, cam asta spuneam si eu, in mare, mai jos, ca-mi fac temele, pe cat posibil. Sunt o serie de factori implicati si explicatii/supozitii posibile, intr-adevar…

  • Inainte de toate, depinde cu cine stai de vorba! S-ar putea sa dai peste vreun destept care sa creada ca e foarte bine sa te eschivezi, ca asta inseamna ca esti un bun negociator sau cine mai stie ce alta tampenie. Cu unul ca mine risti sa fii etichetat ca fricos, nesigur pe tine, ca pur si simplu nu ai habar, in pana de inteligenta in ziua respectiva etc. Daca as fi angajatorul, as face orice ca sa evit un astfel de candidat. Eu prefer barbatii adevarati care se uita in ochii tai si iti spun direct ce au de spus, fara ocolisuri. GB

    PS: ce am scris mai sus e valabil pentru pozitiile de top management; pentru joburile mai joase sau pentru cele de entry level nu se mai aplica rationamentul acesta in aceeasi masura.

    • Cristina :

      🙂 corect.

    • Liz :

      George, citez din tine. 🙂

      “Asta e una dintre problemele cele mai complicate din recrutare, atat pentru candidat, cat si pentru recrutator. Astfel de intrebari sunt puse nu pentru aflarea raspunsului, ci pentru a vedea reactia, prezenta de spirit etc. Pentru recrutator e greu sa nu depaseasca limitele acceptabilitatii sociale (si chiar legale), iar pentru candidat e greu sa dea un raspuns spontan-inteligent si din care sa iasa cu bine. E subiect lung de dezbatere, cu multe implicatii, inclusiv morale si etice. GB”

      • Liz :

        intrebare: Ce faci? Accepti unul care se eschiveaza si care-ti da un raspuns spontan-inteligent in situatia (ipotetica) in care depasesti limitele acceptabilitatii sociale si chiar legale? Sau cauti un altul, care iti raspunde fara nici un fel de ocolisuri, in mod cat mai direct? 🙂

      • Liz :

        as putea spune ca te cam eschivezi, de la un mesaj la altul 🙂

    • Mike B :

      @GB
      Pai daca e vorba de un job de executive management te asigur ca daca unul apare cu cifra in fata din prima, cel putin in Occident, in mod sigur se descalifica.
      Ideea este ca e clar ca o face numai pentru bani. Precum cu femeile… daca au venit la mine pentru bani, vor merge si la vecini pentru putin mai multi bani.
      O persoana de calibru de Exec Mgmt negociaza ca sa afle mai multe despre firma, despre cit este de interesant, despre cit poate sa se simta in elementul lui facind ceea ce i se cere etc.
      In final pune un anumit pret pe timpul si energia lui, in functie de natura jobului.
      E aiurisant sa vezi o persoana de calibru, care este in cerere, sa spuna cit vrea inainte sa stie clar ce se cere de la el!!
      PS: … bine, ca agaseaza recruiterul sau pe cei din firma o fi adevarat, dar e acolo pentru ca au nevoie de el si nu vice versa.

      • Cristina :

        🙂
        @MikeB :
        1) Middle management
        2) tocmai aici e problema, poti sa nu sari din prima cu cifra, insa daca se insista chiar de la primul interviu si nu te lasa sa pleci pana nu obtin de la tine ce vor, ce faci? 🙂 daca nu te intereseaza postul decat partial, binenteles, le poti multumi pentru oferta, ca ne-am pierdut timpul reciproc si poti pleca fara sa spui nimic, insa daca totusi ti-ai luat o zi libera de la job sau te-ai invoit si te-ai dus totusi la interviu, inseamna ca te intereseaza suficient de mult, pentru a face anumite sacrificii gen timpul tau, invoire, zi libera, etc.;
        3) motivatia principala a 99% din oameni (nu numai a femeilor) nu sunt banii? faptul ca pe langa motivatia principala, pot sa mai existe motivatii secundare (ex posibilitati de promovare in cariera, sa faci ceea ce iti place, etc) nu neaga/exclude motivatia principala..sau e mai bine sa fi ipocrit si sa spui din start ca nu te intereseaza banii, chiar daca la final tu oricum vei pune un pret pe timpul si competentele tale?
        4) pai asta spuneam, in mare, mai jos, ca incerc sa-mi fac temele cat mai bine, adica aflu in primul rand cat mai multe despre firma, despre media salariala (daca este posibil), despre ce obiective, ce cauta, cultura companiei, etc, finalizata cu pretul minim acceptabil pentru mine (care sa includa pretul facturilor lunare, rate credit, toate costurile obligatorii lunare), pretul mediu (de la care incep negocierea) si pretul ideal (cel mai mare);
        5) teoretic tu stii ce se cere de la tine, de la inceput, din oferta postata + iti faci temele, dupa cum spuneam + intrebari suplimentare, de clarificare, la interviu, deci stii tot ce te intereseaza;
        6) intr-o lume ideala, corect ar fi ca de la prima discutie telefonica (inainte de invitatia la sediu pentru detalii), sa lasam ipocrizia deoparte, si sa se stabileasca aspectele salariale, astfel s-ar economisi o serie de timpi morti, ca sa nu ajungi, intr-un final, fix la acelasi rezultat. Ex caz real (o ruda) : Recrutorul : “Buna ziua, v-am sunat in legatura cu o oferta de operator call-center, sunteti interesat?” . Ruda : “Da, insa pentru a nu pierde timpul nici dvs, nici eu, pretentiile mele salariale sunt de X lei, negociabil. Sunteti deschisi la negociere?” Recrutor : “Mai bine veniti sa discutam la sediu detaliile, poate ajungem totusi la un salariu de X lei” (salariul era la jumatate din cat ceruse ruda). Ruda : “Nu, multumesc, in acest caz nu merita sa ne pierdem timpul, multumesc pentru oferta, daca vreti, mai ganditi-va si reveniti cu o oferta serioasa, nu sclavie.” 🙂

        • Mike B :

          1) exista middle management si middle management….depinde de cit de aproape este postul de “core”-ul business-ului, de ceea ce creaza valoare si profit. In general la mid management se merge inca cu grupe salariale (salary bands)
          2) si ei insista ca sa nu piarda vremea cum nici tu nu vrei sa pierzi
          3) exista circumstante, recunosc foarte putine in Ro, cind motivatia principala nu sint banii imediat. Exemplu: cei cu o situatie financiara foarte OK, cei care stau la parinti, cei care au o anumita virsta si nu mai au copii acasa etc. etc.
          4) este o piata ca oricare alta… cel care cumpara nu e interesat cit costa nasturii, ata, fermoarul etc…. ce il intereseaza este pretul produsului final
          … din pacate in Ro, din cauza inteligentei romanesti, s-a ajuns ca preturile sa fie ca oriunde un Europa si productivitatea mica…. salariile nu pot fi decit mici

      • Aici era vorba despre ce faci cand ti se pune intrebarea explicit! Pentru pozitiile despre care spui tu, nu iti pune nimeni intrebarea imediat ce te asezi pe scaun. Sau poate o pune, insa atunci intra in alta categorie. De regula, asta se pune atunci cand toate celelalte sunt suficient de bine lamurite si clare. GB

  • Cristina :

    @ TeodoraG
    1) da, imi faceam temele inainte : stiam valoarea mea pe piata/limitele intre care ma aflam, salariul minim acceptabil pentru mine, salariul mediu (de la care as fi inceput negocierea, daca ajungeam la acest punct) si salariul ideal;
    2) problema era ca de cele mai multe ori nu ajungeam la etapa negocierii, ci totul se oprea la intrebarea din titlu 🙂
    3) din proprie experienta, nici un angajator (din cei putini, cu care ajungeam la stadiul negocierii) nu-mi confirma daca ma regaseam sau nu in grila lor salariala, aspectele fiind confidentiale;
    4) cel mai important e ca ei sa vrea intr-adevar sa te angajeze, sa aiba nevoie de competentele tale, pentru a fi deschisi la negocieri sau ati da o oferta, in caz contrar, degeaba vrei tu..

    • Teodora G. :

      1) da, as face la fel in continuare 2) sa te eschivezi cu unii care pun intrebarea asa intr-o doara si cei care insista sa le raspunzi prompt
      3) confidential, confidential … dar sa stim si noi 🙂 asta daca nu este vb de munca voluntara pe care o faci fara remunerare 4) corect, dar la fel de valabil este ca pe unii nici tu nu i-ai vrea de colegi, si tot degeaba ar fi.
      Eu asa as proceda. Sper sa-ti fie de folos si… ai grija, nu lasa garda jos, never,
      ever! Keep up positive approach! 🙂

      • Cristina :

        multumesc frumos, da, utile info, am retinut.
        🙂 da, never ever! pana la urma, “nimeni nu te poate face să te simţi inferior fără încuviinţarea ta!” – Eleanor Roosevelt

        • Teodora G. :

          cu multa placere!
          a fi/simti inferior si a deznadajdui sunt doua lucruri distincte; aceeasi distinsa doamna avea pentru asemenea slabiciuni un remediu: munca 🙂
          la polul opus, a fi/simti superior sau a privi viata cu exuberanta (a fi boem) sunt caracteristici la fel de tricky. Echilibrul sau masura in toate, ar fi cuvantul cheie si pentru asa ceva, fiecare le stie pe ale lui unde trebuie sa lucreze 🙂

          • Liz :

            sublim, in completare, aceeasi Eleonor Roosevelt a militat si pentru Drepturile Omului. 🙂 Unul dintre aceste drepturi este munca (atentie, nu sclavageala) si integritatea. In rest, “fă ceea ce îţi spune inima că este corect să faci – pentru că oricum vei fi criticat. Vei fi condamnat indiferent ce vei face.”…tot ea spus-o. Deci, poti fi boem, sau poti fi cu “”multiple faces” 🙂 … atentie iar, asta in afara muncii, unde se presupune ca iti pastrezi integritatea. E adevarat acum, pentru unii ramane doar la nivel de presupunere. 🙂

            • Liz :

              mie asta cu “multiple faces” mi se pare foarte tricky 🙂

              • Liz :

                trebuie musai sa pastrezi un anumit echilibru intre “multiple faces” 🙂 )) dar, fiecare le stie pe ale lui, mai ales acolo unde trebuie sa lucreze 🙂

              • Cindy :

                de ce, iti plac trucurile ? 🙂

                • Liz :

                  Buna seara Cindy,

                  de ce intrebi? te intereseaza? Esti amatoare sau profesionista? 🙂

                  • Cindy :

                    din curiozitate, ca si tine 🙂

                    • Liz :

                      @Cindy, concentreaza-te te rog, ai inteles total gresit, eu (ti-)am spus cum mi se pare, daca te intereseaza subiectul te las pe tine sa te instruiesti in materie, daca esti curioasa si iti doresti 🙂

                    • Cindy :

                      deloc 🙂 urmaresc alte subiecte 🙂

                    • Liz :

                      lucreaza mai bine la echilibru 🙂

                    • Cindy :

                      al tau ? 🙂 nu imi permit, dar tu se pare ca nu te jenezi.

                    • Liz :

                      al meu, clar, nici nu ar putea fi. Al tau care ar fi? 🙂 ca depinde de expertiza, dar te pot asigura ca atunci cand constat un oarecare dezechilibru de balanta, si nu numai…”nu las garda jos” never. 🙂

                    • Liz :

                      prin urmare, poti sta linistita, e adevarat, nu ma jenez 🙂

                    • Cindy :

                      am vazut, esti plina de trucuri 🙂 asa sunt simpaticele 🙂
                      duc lipsa de subiecte si le mai confectioneaza si ele, ce sa faca 🙂

                    • Cindy :

                      noapte buna, copilasi! 🙂

                    • Liz :

                      noapte buna, unele subiecte sunt senzationale, prin urmare constatam ce-i de constat 🙂 si tragem concluzia 🙂

  • Mike B :

    Companiile mari, inclusiv multinationalele, au ceea ce se numeste “salary bands” si nici unul din cei cu care discuti nu poate sa iasa din acele limite. Nici persoana de la HR nici macar Managerul care angajeaza. Daca e ceva, trebuie sa se duca la analystul de HR…. sa schimbe categoria de job etc. etc. ….care mai niciodata nu se intimpla.
    Acele “salary bands” sint determinate dupa niste “comparative studies” la nivelul intregii piete.
    Daca in Ro salariile sint cum sint, la urma urmei, nu este nici macar vina multinationalei ci vina politicienilor care au ajutat locul acela sa fie unde este ca nivel de competitivitate!

  • TraianM :

    Normal ar fi sa ti se faca o oferta pentru ca tu ai declarat tot ce poti face pentru companie in cadrul interviului, iar compania trebuie sa-ti spuna cat valoareaza pentru ei ceea ce oferi tu.

    • un domn :

      Buna Ziua Traian
      nu e nimic masurabil..cred ca e doar un exercitiu de Forta al ambelor parti de a isi sustine cauza…cat mai “puternic”….ca apoi fiecare sesizeaza ca sunt ..ca nuca in perete vor bate in retragere..sau vor plusa

    • Cristina :

      @ TraianM – da, asa ar fi normal, asa ma gandeam si eu intr-o vreme, pana cand realitatea mi-a demonstrat in cele mai multe cazuri, contrariul! Numai ca pana ajungi sa-ti faca o oferta concreta, procedura lor de recrutare sa presupuna mai multe etape, sa treci prin mai multe interviuri, teste practice, etc, iar tu sa te opresti la primul nivel, din cauza blocajului salarial de care vorbeam.

  • Cristina :

    multumesc pentru sondaj, foarte buna ideea! multumesc si pentru raspunsul dlui DanS.

    in privinta rezultatului de pana acum al sondajului : 30% din respondenti au optat pentru : “Sa spui ca astepti o oferta din partea lor”, nu prea este valabil acest raspuns in practica sau cel putin in cazul meu nu a fost niciodata, deoarece, de regula, adica in 99% din cazuri s-a insistat inca de la primul interviu sa spun ce salariu doresc. Daca spuneam ca nu e momentul acum si ca astept urmatoarea etapa sau ca vreau informatii suplimentare, mi se spunea direct ca s-ar putea sa nu mai existe “data viitoare” si mi se ofereau detaliile cerute, astfel incat reveneam la punctul blocant initial. In final,spuneam sincer ce salariu doream (de regula, mai mare cu 10-20% decat la precedentul loc de munca), dar nici asa nu era bine, pentru ca mi se spunea ca e mult peste bugetul lor, astfel incat nici nu se punea problema sa intentioneze sa negocieze, desi eu le spuneam din start ca suma respectiva este negociabila.

    • un domn :

      Sarutmana Cristina
      am remarcat / citez…”In final,spuneam sincer ce salariu doream (de regula, mai mare cu 10-20% decat la precedentul loc de munca), dar nici asa nu era bine”..daca ai fi acceptat job ul fara majorarea 10-20 % ti ar fi fost dificil sa agreezi niste obiective ? sa negociezi niste oboective ? astfel incat TU stiind ca esti capabila sa..le depasesti..un bonus care divizat la 12 luni sa iti confere de exemplu ..30 % majorare ? ..inca in Romania nu se lucreaza pe obiective..inca traim in Epoca Etatista a Salariului..de ce ? de ce nu propunem angajatorului obiective masurabile si …”premiabile” ? refuz sa cred ca majoritatea angajatorilor sunt idiotic..fie Plantatiile Multinationalelor fie..un SME..o firma mica care este la inceput

      • Cristina :

        buna ziua,
        Partea proasta era ca ti se sugera din start ca salariul era cu mult mai mic decat salariul tau initial, actual, iar cand ceream detalii si intrebam ce insemna mai exact “mult mai mic”, mi se spunea ca sunt informatii confidentiale, care nu pot fi divulgate! De parca ar mai fi fost cazul sa ti se atraga atentia inca o data, ca nu suntem pe pozitie de egalitate, plecand de la cerere si oferta (ei ma chemau la interviu, nu cerseam eu postul), ci pe pozitii de forta! (se deduce clar unde inclina mai mult balanta). Iar salariul meu nu era confidential, era informatie publica, la liber, insa limitele bugetului lor pentru postul respectiv erau! 🙂
        Partea cu obiectivele, este o idee buna, multumesc, fiind valabila atata timp cat nu iti inchid usa in nas din start, dupa ce ai spus ce pretentii salariale ai raportat la studiile si experienta aferenta si ti se raspunde ca ai asteptari nerealiste, ei avand buget mult mai mic 🙂 Pe de alta parte, daca nu sunt de acord ca aceste obiective sa le treaca si in contractul de munca (cum de altfel ar fi obligatoriu, conform Codului Muncii), nu ai nici o garantie si raman doar la nivel de discutii teoretice. Si da, aveti dreptate, in RO, teoretic salariatii ar trebui sa fie evaluati in functie de obiectivele initial stabilite, conform legii, insa, ca de obicei, practica ne omoara…
        Cu toate acestea, pot sa incerc pe viitor sa schimb strategia de abordare, multumesc mult de idee.

        • un domn :

          Sarutmana Cristina
          vin cu clarificare/completare…obiectivele se inseireaza pe un act additional la contractual de munca. Nu are sens sa desenam pasii , insa daca se accepta salariu+ obiective acestea se mentioneaza intr un document semnat de parti. Acest document are dubla semnificatie
          – temei de a masura obiectivele asumate
          – temei de plata a primei legata de indeplinirea obiectivelor, orice contabil are nevoie de documente justificative

          • Cristina :

            @un domn – Da, corect, multumesc pentru completare. Cel mai mult va trebui sa-mi dau silinta sa-i conving de ideea de principiu intai si apoi ori in contractul de munca direct sa le insereze, ori in actul aditional incheiat ulterior.

        • Liz :

          Obiective? Unii se uita ciudat la tine cand le pomenesti de Fisa Postului. Aproape ca te intreb “Ce-i aia?” 🙂 E primul pas in stabilirea obiectivelor, daca nu vrei sa ramai la acelasi nivel (de Fisa Postului). Nu numai ca practica ne omoara, ne omoara si simpatia din cadrul PCR-ului.

          • Cristina :

            @Liz – da, multumesc, si Fisa postului, suplimentar, ar trebui cunoscuta de la inceput, pentru ca una e oferta frumos ambalata si alta e realitatea! 🙂

            • Liz :

              Suplimentar? Obligatoriu poate vrei sa zici. 🙂 Atat pentru tine cat si pentru firma. Lipsa ei se plateste cam scump de ambele parti. 🙂

              • Liz :

                si…”pe teren, la firul ierbii”, Fisa Postului nu se stabileste la nivel general, ci se negociaza si se stabilesc clar atributiile, constituie punctul de plecare asupra viitoarelor obiective.

                • Cristina :

                  teoretic si ideal asa ar trebui sa stea lucrurile, insa, din proprie experienta, in 100% din cazuri, fisa postului mi se comunica, inainte de angajare, nici pomeneala de vreun comentariu/negociere. Bine ca stiu insa ca exista si aceasta posibilitate, cat de aplicabila in practica, concret, ramane de vazut, la urmatorul interviu…multumesc pentru completare.

                  de fapt, aceeasi poveste este si daca esti angajat deja si e vorba de asa-zisa “negociere” a maririi salariului, anual (in cazul fericit cand exista) cu o suma infima (ex 300 lei), independent de obiective, singurul criteriu fiind bugetul restrans/taieri bugetare. Din proprie experienta, nu a fost niciodata vorba despre vreo negociere, ti se comunica despre ce suma e vorba si asta este! daca incercai sa vii cu argumente justificate (ex finalizarea cu succes a unor proiecte importante pentru companie), ti se raspundea ca ar trebui sa fi onorat ca lucrezi pentru compania respectiva si daca nu-ti convine, pleaca, ca doar mai asteapta 10 la usa, sa-ti ia postul! nici pomeneala de vreo negociere si aici ma refer la mediu de multinationala, nu la Gica SRL.

                  • Un domn :

                    Buna Dimineata Cristina
                    Ai prezentat situatia….celor 10 prezenti la usa, e alegerea ta daca accepting sa faci dumping ….sau mergi mai departe…..formularea HR istei cu “10 la usa” arata ca acolo merita sa suporti DOAR pana gatesti ceea ce iti convine. Daca nu accepti ce ti se ofera….inchiZi politicos interviul cu HR ista..”…nu ai nimic de pierdut. ….uneori la Gica SRL poti face lucruri Mari si Importante vs Plantatiile Multinationalelor, spun asta pentru ca am fost si la GIca SRL cat si pe Plantatia Multinationalelor, ambele experiente m au ajutat [ nu am ramas ouvrier precum Liz in solda…cuiva….din cuba]

                    • Liz :

                      George, multumesc pentru completare. 🙂 Si pe mine m-au ajutat, stiu sa fac diferenta, intre de-alde Gica, si, intre Gica si Plantatie. Tocmai de aceea aplicam cu mare incredere ceea ce sustii tu in restul comentariului. 🙂

                    • Fidel :

                      George, vin eu la carnaval, dar la vara. Se stabileste programul inca de acum.

                    • Cristina :

                      buna seara,
                      adevarat, decizia e a mea. Am retinut, multumesc frumos, e foarte bine ca pot sa cunosc experienta mai multor oameni, pentru a auzi mai multe puncte de vedere, problema fiind vazuta din mai multe unghiuri. In plus, informatiile le sunt utile si altor oameni care intra sau vor intra pe blog.

                  • DanS :

                    In curand, asta insemnand in urmatoarele 3 – 4 saptamani, ar trebui sa se intample niste decizii in urma carora o sa imi schimb pozitia (non manageriala) in organizatie. Cand si daca o sa se intample, o sa le trimit in teren mingea numita renegociere salariu cu un obiectiv de plus 35%. Sant foarte curios cum o sa se desfasoare lucrurile pentru ca sant absolut sigur ca prima reactie va fi “exclus”.

                    Totusi, eu sper ca am niste atuuri care ii vor convinge sa accepte negocierea.

                    Stay tuned.

                    • Eugen :

                      Fingers crossed for you. You will win.

                    • un domn :

                      Buna Dimineata DanS
                      merita incercat. Pierderea majora ar fi/este daca nu ai incerca !

                    • Petre A. :

                      The most important things in the world have been accomplished by people who have kept trying even when it seems that there is no hope.
                      Dale Carnegie

                      asa ca Dan S. incercarea, moarte n-are!

                    • un domn :

                      buna ziua

                      ceva noutati ?

                    • Eugen :

                      Da, gandim la fel, actionam altfel.

                    • DanS :

                      Am spus in cateva saptamani. In corporatii dureaza pana cand se ia o decizie 🙁 Si eu astept cu oaresce nerabdare sa ajung la o concluzie.

                    • Eugen :

                      …still the fingers crossed for you.

              • Cristina :

                corect, insa de fapt, eu m-am referit : “suplimentar” = “in completare”

  • DanS :

    Experienta mea este ca sinceritatea in privinta asteptarilor duce la incheierea prematura a discutiilor. Asta pentru o persoana cu ceva experienta in spate (15 – 20 ani), maturitate profesionala, o multime de competente si asteptari pe masura.

    • Teodora G. :

      Da, se pare ca sinceritatea in lumea afacerilor este un neajuns, nu numai in privinta asteptarilor (salariale). Cred ca o abordare corecta ar fi sa te informezi in prealabil cam ce sume se practica pentru functia respectiva si sa confirmi cu ei daca se regaseste in grila salariala a companiei respective.
      In functie de cat de tare iti doresti acel job sau ei sa te aiba in companie, se poate negocia sau nu. Am avut ocazia (in experienta mea de 10-15 ani) sa cer o suma si firma sa ofere considerabil mai mult.

    • Liz :

      Se practica confidentialitatea. 🙂 ))

      • Teodora G. :

        A salariului da. Compania avea profit si hotararea se lua la nivel de shareholders.

        • Liz :

          cade punctul 3 🙂 nu in totalitate, e drept, ci doar daca practici voluntariatul. 🙂 Da, sinceritatea este un mare neajuns, nu doar in lumea afacerilor. 🙂

  • Leave a Reply to Mike B Cancel reply