Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Nivelul general al educatiei deputatilor din Parlamentul Romaniei, leg...

3 comentarii

George Butunoiu a lansat astazi proiectul "Politoscop" (www.politoscop...

4 comentarii

Aproape toti cei cu care ma intalnesc ma intreaba cam ce salariu cred ...

29 comentarii

In SUA, durata medie pentru gasirea unui nou loc de munca stabil, de l...

12 comentarii

Am gasit azi cateva file dintr-un caiet de acum vreo 30 de ani, in car...

2 comentarii

Ceea ce scrie autorul e o particia dintr-un lant mult mai lung, care i...

12 comentarii

Acum ceva timp am castigat un caz la CNCD impotriva unei companii cu s...

15 comentarii

Un prieten vede intr-o zi o casa nelocuita de zeci de ani, dar in star...

4 comentarii

Pe la inceputul carierei, acum nenumarati ani, aveam de facut multe re...

8 comentarii

Am cunoscut multi oameni care vor sa lucreze cat mai putin se poate. M...

8 comentarii

Am pus o nota pe Internet zilele trecute, recomandand oamenilor sa fie...

14 comentarii

In care dintre domeniile de mai jos credeti ca oamenii au cel mai civi...

10 comentarii

Grupurile si comunitatile minoritare care militeaza ostentativ si agre...

6 comentarii

Cum vi s-ar parea ideea de a corela bonusul unui CEO cu niste indicato...

8 comentarii

Achievements din CV-uri sunt o mana cereasca pentru cei mai multi recr...

6 comentarii

Faza zilele astea: daca tot am stat atata acasa, mi-am zis sa schimb o...

13 comentarii

E surprinzator cat de multi cunt cei care se prezinta pe dos, fara nic...

18 comentarii

In urma cu niste ani, un client important, de la una dintre cele mai m...

19 comentarii

In cat timp credeti ca se poate prezenta un candidat singur, in asa fe...

10 comentarii

Recrutarea membrilor consiliului de administratie la una dintre cele c...

14 comentarii

Multi se asteapta ca toate interviurile sa fie consistente si dificile...

1 comentarii

Cand au facut legea cu recrutarea “managementului privat” la stat,...

27 comentarii

De regula, prima intalnire in orice proces de recrutare este cu consul...

10 comentarii

MBA-ul e ceva foarte bun si util, desigur, ca orice lucru pe care il i...

16 comentarii

Poate functiona la noi modelul acesta din Suedia? Un mesaj din par...

7 comentarii

Businessurile din Romnia sunt o mascarada, facute dupa ureche, manager...

24 comentarii

Milton Hershey a fost un mare industrias idealist si un filantrop amer...

18 comentarii

Revolutia m-a prins la putin timp dupa terminarea facultatii. Capi...

19 comentarii

Am facut prima mea firma in aprilie 1990, la cateva luni de la Rev...

29 comentarii

Exista joburi pentru care e mai bine sa fii mai “inocent” decat in...

27 comentarii

Poate impune un candidat sa asiste si avocatul lui la interviul de ang...

6 comentarii

Referintele sunt punctul central, stau la baza recrutarilor in top man...

2 comentarii

Caci altfel va risipesc banii, daca ii trimiteti la cumparaturi... ...

4 comentarii

Comenteaza cineva pe site-ul meu: “Cum ar fi să facem și noi la fe...

16 comentarii

Cum reactionati in fata unui CV din care reiese in mod evident ca au f...

23 comentarii

Avalansa de reactii pornita de la poza aceasta arata lucruri interesan...

13 comentarii

Sau poze acceptabile cu femei, daca vi se pare mai potrivita aceasta f...

21 comentarii

Un punct de vedere interesant si elocvent argumentat pe tema ultimelor...

32 comentarii

Schimbul de replici dintre mine si Catalin, inceput pe site-ul de anun...

26 comentarii

De ce il urasc candidatii pe GB? Iata unul dintre multele argumente......

29 comentarii

Lasati-o mai incet cu protectia sociala ca atribut definitoriu al stan...

9 comentarii

Controverse nesfarsite in jurul CV-urilor: ce vrei tu sa exprimi in el...

13 comentarii

Am pus acum vreo doua zile o postare pe Facebook si pe Linkedin cu fra...

9 comentarii

Multi pun umblatul de colo-colo prin lume in lista activitatilor cultu...

39 comentarii

Citesc des tot felul de comentarii si indemnuri la tinerea politicii d...

21 comentarii

Astazi am primit unul dintre cele mai tulburatoare si mai triste telef...

35 comentarii

Gardul nostru Astazi o batrana statea pe gardul nostru si plangea...

6 comentarii

Marea, imensa problema legata de managementul companiilor si instituti...

14 comentarii

Doua dintre multele comentarii din registrul respectiv la un anunt pus...

66 comentarii

Greselile din CV-uri pot spune multe lucruri relevante despre cel in c...

8 comentarii

Prietenul meu din Italia e in Olanda cu familia, la post. Intr-o zi, f...

17 comentarii

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

18 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

24 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

13 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

12 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

74 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

26 comentarii

Biroul nostru e de zeci de ani intr-un loc al Bucurestiului in car...

10 comentarii

Dar ce scarbiti sunt multi si ce scandal fac pentru ca firmele fac ang...

23 comentarii

Surprinzator de multi sunt cei care inca nu stiu ca firmele de recruta...

11 comentarii

Putini observa ca vechimea in munca (numita fara exceptie "experienta ...

51 comentarii

Alta ocazie numai buna pentru candidati de a cadea in capcana, de a-si...

39 comentarii

O metoda foarte simpla prin care cei care imi trimit CV-urile adesea i...

17 comentarii

Si CV-ul unei recruterite, care mi-a explicat pe 5 pagini ce face ea i...

38 comentarii

Primesc azi un e-mail cu un CV, scria ca pentru unul dintre posturile ...

64 comentarii

Singurul lucru pe care il astepti dupa ce trimiti un CV este sa fii in...

20 comentarii

Sigur, oamenii politicosi, manierati, indatoritori, care te asculta at...

17 comentarii

Aveam noi de facut o recrutare mare, o pozitie de Board pentru o cunos...

55 comentarii

Articol despre unul dintre cei mai buni candidati intalniti in ultima ...

16 comentarii

O sa fac o serie mai lunga de articole cu candidatii cu cea mai mare e...

19 comentarii

Mi-a cazut din intamplare privirea pe ceva pe Facebook. Poate din cauz...

10 comentarii

Ma duc eu la un restaurant pe malul Dambovitei. Stau la masa si admir ...

21 comentarii

Am avut de curand o recrutare de director general pentru o companie di...

8 comentarii

Acum cateva zile o candidata a schimbat brusc subiectul si m-a intreba...

67 comentarii

Sunteti angajator si primiti un CV care incepe astfel. SUMMARY: Mana...

3 comentarii

Cel mai tare CV primit vreodata, din cate imi aduc aminte... Primes...

2 comentarii

Am citit Karen Horney cand eram student, si de atunci teoria sa despre...

Am scris despre o doamna care are un mic hotel. Intr-o buna zi, do...

42 comentarii

Cei mai multi se supara cand le atrag atentia ca experienta lor s-...

64 comentarii

Am spus de cate ori am avut ocazia ca o firma trebuie sa incerce prin ...

5 comentarii

Am organizat timp de cativa ani niste cursuri de cultura generala pent...

8 comentarii

Va rugam sa ne ajutati sa restauram pianul sau sa ne luam altul – o ...

7 comentarii

Cati dintre manageri le atrag atentia angajatilor ca lucreaza prea len...

8 comentarii

In fiecare an, in octombrie incepem un nou an scolar pentru manageri s...

7 comentarii

Europa se indreapta, din ce in ce mai grabit, spre modelul politic baz...

7 comentarii

Marea, imensa majoritate a angajatilor romani prefera sa aiba sefi str...

9 comentarii

Primesc adesea CV-uri incomplete, in care nu sunt trecute perioade int...

42 comentarii

Facem, cu mult efort si cu bani de la sponsori, un album de arta fotog...

12 comentarii

Am vazut ca televiziunile s-au facut ca nu observa poate cel mai r...

11 comentarii

  Am fost la mitingurile acestea incepand chiar cu ultimul...

31 comentarii

Nu va straduiti sa intelegeti de ce un anunt de recrutare este facut i...

48 comentarii

Am foarte des discutii, dispute si chiar conflicte cu candidati care i...

25 comentarii

In urma cu vreo 20 de ani, cred, cand primeam toate CV-urile pe hartie...

16 comentarii
Afiseaza
comentarii

Multi pun umblatul de colo-colo prin lume in lista activitatilor culturale, amagindu-se singuri si incercand sa-i convinga si pe altii ca ei fac asta nu pentru ca nu stiu ce altceva sa faca, ci ca se duc “pentru a invata”. Sa invete cum sunt altii, ce fac si cum isi traiesc viata, ce mananca, unde isi fac shoppingul, si cate si mai cate. Dar daca-i intrebi ce au facut sau ce intentioneaza sa faca ei cu aceste “invataturi”, cum le-au folosit ca sa traga vreo concluzie la care nu ar fi ajuns altfel – citind o carte, sa zicem -, nu inteleg ce spui.

Pentru ei, “invatatul” este sa tii minte ce ai vazut, sa memorezi toate prostiile, pana in cele mai mici amanunte, ca apoi sa povestesti altora. Cei mai emancipati fac si poze si le pun pe Internet.

  • George, sa vezi, in Paraguay casele sunt strans lipite una de alta de-a lungul strazilor, care strazi nu sunt niciodata drepte, insa daca nu sunt la strada, nu sunt lipite una de alta.
  • Da? Ce chestie… Si?
  • Si barbatii au toti palarii. Cei tineri au palarii cu boruri mari, largi, pe cand cei tineri cu boruri mai scurte si in mai multe culori. Unii dintre ei au si pene de vultur plesuv la palarie.
  • Aha! Si?
  • Si femeile poarta cate o floricica in piept in zilele de duminica. Cele dinspre munte au cate o floricica mov, insa cele dinspre campie isi pun floricele roz, sau chiar rosii, daca vor sa iasa mai mult in evidenta.
  • Bine, si ce e cu asta?
  • Cum adica, George, ce e cu asta? Sa stii si tu cum traiesc oamenii acolo…
  • Dar asta pot sa vad si pe National Geographic, sau sa citesc in Britannica, nu e nevoie sa zbor cateva mii de kilometri ca sa le aflu. Daca ma intereseaza sa stiu, evident.
  • Vai, dar ce insensibil esti, George! Una e sa vezi pe Discovery si alta sa vezi cu ochii tai…
  • Aici sunt total de acord! Cele de pe Discovery sunt facute de specialisti, sunt documentate, sintetizate, explicate.
  • Da, dar stand acasa cu o carte in mana, sau uitandu-te pe Discovery nu simti ca traiesti. Nu aia e viata, George…

Da, acesta este intotdeauna argumentul ultim, suprem, decisiv. Ce e viata, care e sensul ei, pentru ce traim. Sau, exprimat si mai plastic pentru presa de cei doi tineri care si-au lasat joburile si si-au vandut apartamentul ca sa calatoreasca prin lume, pana li se termina banii: “Ne lipsea timpul acela preţios în care să trăim cu adevărat pentru noi, efectiv. Să nu alergăm mereu după ceva, să fim pe fugă, nervoşi, blocaţi în trafic. Cu gândul la rate, facturi sau alte responsabilităţi. Ne doream să trăim liber, să ne dăm seama cine suntem cu adevărat, să ne îndreptăm către noi înşine mai des, să ne întrebăm: cum suntem, ce mai facem? Să explorăm lumea asta atât de frumoasă! Ne doream să ne trezim când şi unde vrem.“ Da, miscator, exact ce astepta ziarista ca sa-si edulcoreze articolul

Sensul vietii

Sensul vietii

PS: cititi si asta: republica.ro/unde-suntem-dupa-7-ani-de-calatorie-prin-lume-fara-teme-fara-ceas-desteptator-fara-teste-si-calificative


  • Alecu :

    …mai rar asemenea inepții. Să punem pe baza frustrării sau…..?

  • Horia :

    Morala e, cum o vad: nu-ti pierde timpul cu calatori si mai bine citeste. Sau fa si altceva productiv, de exemlu. Sau altceva ce ti se sugereaza de oameni speciali , de exemplu.Daca viata ar fii numai un roman ai citi romane. Sa ti inspiri. Daca esti visator viseaza vazand lucrurile pe care le-ai imaginat in vis. Fiindca ti-e frica ca ai sa uiti, faci poze. Si daca nu ai predispozitie pentru asa ceva, stai acasa si gandeste-te .La altceva

  • Ghitone :

    Da chestia aia ciudată , bizară , indescriptibilă numită simplu Viață, derivată cumva din verbul ” a trăi ” pur si simplu nu mai impresionează pe nimeni ?! A devenit prea banal să-ți doreşti să exişti pur si simplu şi să te bucuri de asta fără a te simți vinovat sau a da socoteală cuiva ?!
    Băi oameni buni !
    Dacă nu TRĂIM pur si simplu pentru ce dracu mai existăm ?! numai pentru bani- de dragul mărimii , target, termen limită ???… nu e prea puțin măi oameni buni ?
    Am uitat să ne bucurăm de ceea ce dobândim prin eforturi uriaşe? De ce ajungem sa punem sub semnul intrebarii bucuria unor oameni care se bucura de rezultatul muncii lor ?!ce ne da dreptul sa-i judecam ? Atat de egoisti am ajuns ca nu ne mai putem bucura de bucuria altora???

  • GeorgiFran :

    Va propun o alternativa la cautarea sensului fara fond: https://youtu.be/aUmlsNHpkmo

  • Victor :

    am intrat de pe zosoblog pe acest blog sa vad despre ce e vorba, si sigur nu o sa mai intru alta data sa citesc parerea dlui proprietar de blog. OK, imi amintesc ca am zambit si eu in urma cu ceva timp cand am citit pe adevarul despre cei doi (partea cu aprtamentul), dar de aici pana la a ma apuca sa scriu ca un ditamai hater o asemenea postare, e mult.
    Cred ca dl. B. ar fi putut fi linistit un activist din anii ’50 care sa infiereze purtarile tineretului in afara liniei trasate oficial. Dl B. – tinerii astia doi nu va cheltuie banii si in nici un caz nu va datoreaza nimic nici dvs – nici colhozului de tara in care vezi bine nu isi cheltuie banii. Ei suporta consecintele actiunilor lor si isi vad de viata lor !
    in rest, un an nou fericit!

    • Ion :

      Pai are dreptate dl. Butunoiu, din punctul lui de vedere, evident! Că dealer de sclavi la corporații, dansul nu poate accepta că unii sunt total indisciplinați și aleg să facă chiar ce vor în viața, deci să-și împlinească visele! Dansul nu are nici un gheșeft din asta, nu e că atunci când trafichezi un profesionist rar la o multinațională și înhați 10000 euro din condei! Personal, deși n-aș face așa ceva, că vreau sa las ceva copiiilor, îi invidiez: sunt absolvent de geografie și turism, nu profesez in domeniu, in tinerețe eram mare amator de plimbări dar mi-a trecut după 10 ani lucrați pe afara! Acum savurez liniștea unui job la stat!

  • Sorin :

    George, postarile tale devin din ce in ce mai bizare. Oare sa fie de vina varsta si mediu in care traiestil? Lasa oamenii in pace sa-si traiasca viata cum vor, fara sa te erijezi tu in detinatorul adevarului absolut. Vor oamenii sa traiasca o aventura? Si-au vandut casa ca sa calatoreasca? Noroc bun, care-i problema ta?

    • Alin :

      Sa isi traisca viata cum vor, de acord, dar de ce nu o pot face in privat? De ce trebuie sa se expuna public? Sa ne arate si noua (a se intelege, sa ne invete si pe noi) cum se traieste bine si care e sensul vietii? De aici, probabil, si opinii cum este cea a d-lui Butunoiu.

  • Sile :

    Nuuu, mai bine e sa stai cu picioarele sub masa in restaurant si sa te plangi de chelneri.

  • Neica nimeni :

    Un articol foarte curajos si bine tintit. Calatoriile au devenit o moda si un simbol al statutului social, oamenii mor sa calatoreasca nu din dorinta de cunoastere, ci pentru a-si umple timpul liber, a se distra, a bifa o destinatie pe care sa si-o afiseze cu mandrie pe Facebook (cu poze din belsug, fotografie de profil si cover photo in fata obiectivului principal), din teribilism si superficialitate si pentru a se fuduli. Iubesc calatoriile, dar pentru cunoastere si ca activitate secundara in viata, fataiala de azi ma dezamageste. Pentru cei care nu fac mare lucru in viata si traiesc superficial si egoist doar pentru propria placere scopul vietii sunt calatoriile.

    • George Butunoiu :

      Multumesc pentru reformularea facuta subiectului articolului! Da, calatoresc pentru a-si umple timpul, in cea mai mare parte, si nimic mai mult… Eu ii apreciez enorm pe cei care isi folosesc timpul si cu un oarecare beneficiu social pentru ceilalti, oricat de mic. Nu stiu exact ce fac cei descrisi in articolul meu, insa singura lor “contributie” sociala s-ar putea sa fie aceea ca scot valuta din tara, in loc sa cheltuie banii aici, si contribuie si el la cresterea cursului. Printre altele… GB

      • Florin K :

        GB, sorry, dar chiar nu ma pot abtine:
        1. “Nu stiu exact ce fac cei descrisi in articolul meu…”; nu era mai bine sa te documentezi temeinic inainte sa-i iei in colimator ? Stiu pe unii care spun la fel, ca pierd vremea/cheltuie aiurea/se dau in spectacol, despre cei ca tine care se ocupa de bloguri gen restocracy. Stiu destui care nu inteleg chestia cu mancarea HC (portii mici si scumpe!) sau cu mersul la opera (este pe youtube!) sau cu ascultatul de Mozart de pe o placa de patefon (doar exista netul ?!).
        2. “scot valuta din tara, in loc sa cheltuie banii aici, si contribuie si el la cresterea cursului”; banuiesc ca masina ta e Logan, Angus steakul creste in spatele casei, iar homarul e pescuit fresh din Dambovita.

        • George Butunoiu :

          Dar articolul nu este despre ei. I-am folosit ca ilustratie, mi s-a parut revelator articolul despre ei din Adevarul. Nu are relevanta pentru subiectul in discutie daca ei chiar au facut ceva util social, dat de cat, sau nu cu umblatul asta prin lume. Dar cunosc foarte multi care nu au facut, si despre ei e articolul. La doi, eu chiar imi pun mereu problema si fac astfel de calcule, si evit cheltuielile inutile si disproportionate. GB

          • Giovani :

            domnule Butunoiu, demonstrati ca mai aveti multe de invatat in viata, deocamdata ati zgariat doar suprafata. spuneti ca apreciati mult oamenii care se implica si ajuta pe altii. va dau o veste bomba: oamenii acestia care calatoresc ca sa aiba de unde veni, chiar ajuta pe altii, sunt tari care fara acest turism ar face foamea la propriu. nu cred ca, daca ti place sa calatoresti, trebuie sa vii din fiecare destinatie cu o revelatie.

          • Un alt George :

            “Dar articolul nu este despre ei. I-am folosit ca ilustratie, mi s-a parut revelator articolul despre ei din Adevarul.” “Nu despre cei din poze vorbeam, ca nici nu stiu ce fac, la urma urmei.” “Vorbeam asa, in general”

            Atata timp cat pui doua poze mari (selfie-uri) cu ei in articol, iti exprimi parerile in modul in care ai facut-o si vii apoi sa spui ca articolul nu este despre ei, cred ca trebuie sa fii un pic nemernic. Adica pui poze cu niste oameni carora nu le ceri acordul inainte si vii apoi sa spui ca articolul nu este despre ei? Legal poate ca o fi in regula, dar e moral sa spui asta?

            Cu ce ilustreaza ideile din articol ca ai pus doua selfie-uri cu niste oameni pe care nu ii cunosti? De ce nu ai pus niste ilustratii oarecare? Din punctul meu de vedere, atata timp cat spui ca “Nu are relevanta pentru subiectul in discutie daca ei chiar au facut ceva util social”, tot ce imi sugerezi e ca tu ai vrut doar sa iti bati joc de doi oameni pentru simplul fapt ca au o alta parere despre viata decat a ta. Avea chiar mare relevanta exact pentru subiectul in discutie.

            Pentru ca nu se stie niciodata, George. Poate ca si ei prin alegerile lor de viata au obtinut ceva ce tie iti lipseste si poate vei cauta toata viata fara sa gasesti. Si fara sa intelegi macar de ce nu gasesti. Sa fim aroganti si sa ii judecam pe altii, incadrandu-i in niste stereotipuri generale, fara sa ii cunoastem, e simplu.

            Daca lasai doar textul postarii, iti apreciam parerea si ti-o respectam.
            Dar prin comentariile pe care l-ai lasat ulterior denota ca esti un om care nici macar nu isi asuma ce face.

            Am ajuns aici de pe vlogul lui zoso care a avut ceva pertinent de spus. Dar, pentru ca tot suntem la capitolul lectii, uite ca si din postarea ta am invatat cinci lucruri:
            1. Ca pot sa iau linistit poza lui George Butunoiu de pe net si sa fac un articol in zeflemea despre oameni care in opinia mea si-au irosit viata din diverse motive, spunand apoi cu nonsalanta si fara repercursiuni ca “articolul nu este despre el. L-am folosit doar ca ilustratie”.
            2. Ca pot sa postez pe net tot ce vreau fara ca macar sa ma documentez inainte despre persoana in cauza. Si mai mult, sa o mai si incadrez in niste stereotipuri. Ca, (nu-i asa?) toti sunt la fel. Si eu ii stiu pe toti.
            3. Ca e ok sa fiu arogant si nerespectuos pe internet fata de opiniile si alegerile de viata ale lui George Butunoiu pentru ca eu stiu mai bine decat el cum ar trebui sa isi traiasca viata.
            4. Ca e ok sa fiu un ignorant, sa nu stiu cine e George Butunoiu si nici sa nu ma intereseze. Dar totusi sa vorbesc despre el si sa ii dau sfaturi de viata. Poate ca George are o familie frumoasa, dar inteleg ca nu strica daca ii mai dau si eu niste sfaturi despre familie si cum sa isi creasca copiii. Poate ca duce o viata fericita, se simte 100% implinit si traieste cu adevarat. Dar eu stiu mai bine decat el cum ar trebui sa traiasca si trebuie sa imi dau cu parerea.
            5. Ca e ok sa las chiar si acest mesaj de hate in numele libertatii de exprimare.

            In incheiere vreau sa il intreb si eu pe protagonistul dialogului din acest articol: “Pai daca aia nu e, aia nu e, atunci spune-mi si mie, ce e viata, mai, George?”

            • George Butunoiu :

              Sunt milioane ca aceia din poza, pentru care singurul scop in viata e sa umbe de colo-colo, imaginandu-si ca o fac pentru « a invata ceva ». Nici vorba, pierd timpul, fac asta doar pentru ca nu stiu sau nu pot face altceva. Fac si ei lucrul cel mai simplu cu putinta pe lumea asta. Puteam lua milioane de alte poze de pe Instagram sau Facebook, povestiri de-ale lor tot de acolo. Asta mi-a cazut in mana cand m-am decis sa scriu articolul – singura legatura cu ei.

              Si da, daca ei chiar au facut ceva cu sens, daca au gasit cine stie ce lucru important pentru ei si/ sau pentru cei din jur, sa le fie de bine. Inseamna ca articolul nu e deloc despre ei, ci despte toti ceilalti milioane minus doi, si nu schimba cu nimic ce am vrust sa zic acolo.

              Si da, din nou, puteam sa spun tot ce am avut de spus si fara sa pun o poza sau sa ilustrez cu un exemplu, dar nu am vrut.

              GB

              • Un alt George :

                Deci este ok sa folosesti pozele altor oameni pe blogul personal fara sa le ceri acordul, chiar daca “articolul nu este despre ei”?

                Si mai mult, spuneti ca “Puteam lua milioane de alte poze de pe Instagram sau Facebook”. Nu cumva e imoral si posibil chiar ilegal sa faceti asta? Chiar in articole in care dam lectii de viata altora? Adica sa inteleg ca ati putea sa luati pozele cuiva la intamplare de pe instagram si sa le postati la dvs pe blog (intr-un articol care sa nu fie despre acea persoana) fara nici un fel de repercursiuni?

                Mi-e clar ca n-ati inteles ce am vrut sa spun. Iar pe mine ma socheaza in primul rand nu articolul (culmea, cu unele idei chiar sunt de acord), cat raspunsurile pe care le dati in comentarii. (1.Contradictii de logica. Ex: “Sunt milioane ca aceia din poza” – deci i-ati catalogat deja, dupa care, in acelasi comentariu spuneti ca poza e “singura legatura cu ei”. 2.Generalizari care sugereaza faptul ‘toti sunt la fel si fac acelasi lucru’. 3.Afirmatii categorice alb-negru de parca adevarul e numai unul absolut, universal valabil si dvs sunteti cel care il detineti.)

                Tinand cont ca tocmai am vazut ca aveti in jur de 60 de ani, m-as bucura mult sa ne spuneti dumneavoastra la ce concluzie ati ajuns referitor la ce este viata si care este sensul ei. Pentru ca, altfel, impresia pe care mi-ati lasat-o e ca in spatele cuvintelor pe care le-ati folosit se ascunde o mare neimplinire.

                Mi-ati lasat impresia de om batran si recalcitrant care si-a trait toata viata doar in intelect si e alergic la cuvinte precum: “emotii”, “experiente”, “trairi”, “fericire”, “adevar personal” sau “empatie”. Si, mai grav, care crede ca invatarea e doar un proces intelectual.

  • MB :

    Cei tineri si apoi pe cand cei tineri. Pana la urma este vorba de doua feluri de tineri sau de cei in varsta si cei tineri?

  • Costin Ionescu :

    Eu cred ca există totuși multe lucruri pe care le înveți in călătorii și pe care altfel nu le-ai învața; nu pentru că nu există cărți pentru asta dar este mult mai atractiv și au un impact înzecit când le vezi la fața locului.
    Dau un singur exemplu:
    Eu cred ca transformarea societății românești din ultimii 5 ani și următorii 10, se datorează in mare măsura și plecării romanilor in vacanțe. Când vezi nivelul de trai din țările europene, infrastructura impresionanta, onestitatea, calmul și generozitatea oamenilor, astea te marchează adânc și te fac sa îți dorești același lucru și in țara ta.
    Schimbarea vine văzând exemple pozitive iar asta nu o sa se întâmple niciodată citind cărți ci trăind experiente pe propria piele.

    • George Butunoiu :

      Si ti se pare ca eu am sustinut contrariul? Bineinteles ca poti invata multe, insa invatarea nu se face singura, doar uitandu-te in stanga si in dreapta… GB

    • Alina :

      Te înșeli când spui că nu poți învăța onestitate, calm, generozitate, nivel de trai ș.a. citind cărți. Și în România sunt oameni cu astfel de calități, oameni care nu au călătorit ca să le învețe, ci și le-au însușit prin cultură. De altfel, mai cred că un occidental nu călătorește pentru a se dezvolta, ci e o muncă mult mai amplă, depusă de cele mai multe ori în propria țară, casă, familie. Pe scurt, eu cred că te poți “ridica” prin cultură, prin simpla lectură.

  • Florin K :

    GB, ai intrat suparat in noul an…nu e bine 🙂
    Care e diferenta intre un blog de travel (bine facut !!! si exista asa ceva) si restocracy ? Da, poti citi Lonely Planet si sa zici ca ai vazut ce si cum cu Parisul sau NYC…dar la fel poti citi un ghid Michelin sau vreo carte de haute cuisine ca sa “descoperi” ce gust au A5 Kobe sau red Argentinian shrimps (si sa nu mai dai banii la Noma sau Mirazur).
    Turismul modern este creatia aristocratiei si burgheziei britanice de sec XIX (Le Promenade des Anglais la Nice…nu de Francais 🙂 ) , astazi low costul si airbnb au “democratizat” bine de tot industria.
    Ideea e sa te duci cu un rost in travel…altfel e ca la restaurant, ce mi-e ceafa de Comtim, ce mi-e Hereford, daca nu stiu ce-i aia. Imi place sa calatoresc, dar ma documentez bine inainte, nu ma duc sa am de unde sa ma intorc. Problema cu turismul de astazi e “bifatul” locatiilor (e ca si goana teribila dupa diplome din RO de astazi, mai ales la stat, sau goana dupa a “bifa” participarea la tot felul de seminarii tinute de tot felul de guru).
    T. Baconschi a lansat in 2019 o carte, “Averea bunei educatii”, in care spune ca buna educaţie este un spor inteligent adus propriei umanităţi. Iar printre metodele de educatie pe care le recomanda parintilor sunt si calatoriile, pentru ca inveti din experienta si viata altora. TB chiar are o admiratie pentru parintele globetrotter.

    • George Butunoiu :

      Da, totul trebuie calculat in functie de cat castigi fata de cat te costa (bani, timp, alte oportunitati ignorate sau pierdute etc). Daca ai avea vreo patruzeci de vieti, da, poate ca ar merita sa te duci pana in Patagonia ca sa vezi cum apune soarele – desi, eu nici atunci nu m-as duce… GB

      • Andrei :

        Nu totul se refuce la bani. Iar a judeca pe altii si a emite axiome de-astea de-ale tale doar pentru ca tu ai face sau n-ai face cutare lucru, e penibil de-a dreptul. Ma uimeste ca tu nu realizezi cat de penibile au devenit postarile tale. Pacat☝️

  • Anonymous :

    Parerea mea e ca ar fi interesant de aflat ce a produs declicul pentru a lua “ lumea in cap”.
    Ce moment, ce intamplare i-a facut sa vanda totul si sa o apuce oamenii hai-hui prin lume, ca mod de viata.
    Presiunea jobului din corporatii cumulata peste presiunea platii ratelor pana la sfarsitul perioadei active reprezinta factori majori de stres.
    Asta ar fi interesant de stiut.
    Cei din articol au vandut un apartament la care aveau de platit 30 de ani. Prin urmare, dupa vanzare au ramas cu avansul. 10-20.000 de euro.
    Sunt de acord, totodata, ca astfel de experiente nu se trec in CV.

  • Percival :

    Traim in vremuri in care marketing-ul ne vinde aspiratia/speranta la o viata mai buna. Vor sa traiasca ca tinerii din Occident (cei care au mai mult “equity”), dar tot romani ramanem. Vor sa fie travel bloggeri, dar mai sunt 100.000 de oameni ca ei, competitia este dura.
    Dar pana la urma ce conteaza? Eu nu intru pe blogul lor sau canalul de youtube (daca au), nu le cumpar cartea (cand o vor scrie) si in mod sigur nu ii voi imprumuta cu bani cand nu vor mai avea. Travel blogger azi, barista peste 2 ani 🙂

  • andrei :

    In aceeasi ordine de idei, de ce lasa oamenii la niste restaurante de top bani cu care ar manca de cinci ori la altele doar bune si poate chiar o luna acasa? Chiar admitand ca esti pasionat de subiect, dintr-o emisiune culinara vezi si inveti infinit mai multe decat infulecand, sau ma rog, mai degraba sorbind mancarea intr-un restaurant. Cum e mai bine, sa traim pentru a manca sau sa mancam pentru a trai?

    Eu de exemplu calatoresc foarte mult si principalul lucru pe care il fac mai nou pe unde ma duc este sa mananc. Nu stau sa caut muzee, nici pietre, nici expozitii, nu ma duc la concerte sau spectacole, mi se pare ca dupa ce ai vazut cateva le-ai vazut pe toate. In schimb, mai mult de jumatate din timpul de planificare al vacantei este petrecut in cautarea si mai ales in deciderea locurilor in care urmeaza sa mananc.
    Ce fac cu toata experientele astea, ei bine, imi actualizez continuu informatia pe baza careia iau decizia unde sa mananc in urmatoarea vacanta 🙂

    • Liviu Petre :

      Sunt cateva lucruri pe care le caut intr-un loc strain: statul intr-o cafenea sau la o masa pe trotuar, uitandu-ma pur si simplu ore intregi la oameni, muzeele de arta unde as sta ingropat saptamani intregi (imposibil 🙁 ), look-ul femeilor (româncele ramân cee mai frumoase), si mancarea locului (din ce in ce mai greu de gasit, fish & chips, burgherii, pițele si șaormalele sunt la putere peste tot)

    • Ion :

      Eu nu dau doi bani pe mâncare când călătoresc, doar sa nu crap de foame! In schimb abia aștept să cunosc orașul batandu-l pe jos și să vizitez muzeele! In 2012 am mers la munca in Londra, in construcții! Cel la care am mers aștepta să încep de a doua zi, într-o joi. Nu am mers decât de luni, trei zile am mers zilnic la british museum, și nu văzusem nici jumătate, atât de mare este. In lunile următoare abia așteptam să nu lucram o zi, sa merg la muzeu! Am văzut astfel national gallery, Greenwich museum, muzeul de științele naturii, toate cu intrare gratuita! Fiecare cu prioritatea lui, matzu gros se poate face și acasă!

  • Psi :

    Come on…oamenii fac ceva ce le face placere ptr moment si mai si experimenteaza. Why not? Altminteri daca mai sunt si criticati inseamna ca au si oarecare succes in ceea ce fac.

    • George Butunoiu :

      Nu despre cei din poze vorbeam, ca nici nu stiu ce fac, la urma urmei. Poate ca documenteaza ceva, studiaza, fac niste observatii sociologice, le sintetizeaza, fac analogii, trag niste concluzii, scriu, si iese ceva util de acolo. Mai ales ca am vazut ca fata a facut studii de stiinte sociale la o facultate serioasa (in schimb, baiatul a facut ceva pe la Romano-Americana). Vorbeam asa, in general, despre cei care umbla si nu raman decat banii scosi din tara si cheltuiti in urma lor… GB

  • Q :

    Călătorul […] de drum lung…

  • Gigi :

    Cam hater tu… aia stau cu burta la soare si tu te ataci ca un fraer intr-o zi friguroasa de ianuarie in romanica.

    Acelasi lucru l-as spune si eu despre tine. In loc sa stai sa citeati o carte stai si scrii despre altii pe blog.

  • Maria :

    Ma intreb de unde atata nevoie de a evalua si judeca actiunile celorlalti…pana la urma fiecare are dreptul sa experimenteze viata asa cum doreste..
    Sau are cineva impresia ca e a-toate-connoisseur in ale vietii?!

  • Anonymous :

    Asta cu umblatul de colo-colo este o adevarata obsesie nationala mai ales printre tineri. Dar astia doi o fac ca sa stie lumea de ei, nu ca sa scape de lume. Daca ar fi liberi cu adevarat nici nu am stii de ei.

  • DANNY b :

    Dar ce ai vrea sa faca, George? Sa sclavagească la infinit pt corporațiile care îti sunt clienți după ce au trecut, dacă au trecut prin Patul lui Procust în care îi înghesuie HR specialiști exigenți ca tine? Oamenii încearcă sa iși faca un biznis din travel voogging traind cum le place. Legitim. Care e problema ta?

    • George Butunoiu :

      Da, asta intrebam si eu… Oare ce altceva ar putea sa faca cu timpul si cu banii lor? GB

      • Anonymous :

        Cam hater domnu Butunoiu, de ce crezi ca ce faci tu e mai bine? Aia stai si se prajesc la soare si tu te agiti ca un fraier la frig in romania

      • Gabriela :

        Ati starnit o adevarata revolta pe aici, dle B. Mai mult printre cei pentru care acest vanturat prin lume reprezinta un mod de a accede la “adevaratul” sens al vietii, as spune eu. Altfel, apreciez rezistenta si tenacitatea de a mentine un fir logic al temei puse in discutie.