Un manager e un manager, poate conduce aproape orice business daca i se da putin timp sa-l inteleaga si daca primeste toate informatiile si resursele pe care le cere. Spun asta managerii de cate ori au pe cineva alaturi sa-i asculte. Si chiar daca nu o spun, aproape toti o cred cu ardoare.
Insa toata discutia ramane in acest punct, pentru ca nu poate demonstra nimeni ca e asa sau altfel. Nu poti face o extrapolare a rezultatelor si concluziilor cazurilor intalnite si studiate in trecut, din simplul motiv ca nu sunt convergente. Altfel spus, cele doua “tabere”, care sustin o varianta sau pe cealalta, vin cu argumente si exemple egal valabile.
Ruptura se produce la descrierea candidatului ideal pentru un anumit job, fiindca aproape toata lumea e (mai mult decat) convinsa ca daca gasesti candidatul care sa corespunda perfect listei de competente, atribute si calitati din aceasta descriere, mai ales daca e si foarte lunga si detaliata, acesta va si face automat o treaba buna odata angajat.
Or, nu e deloc asa. Rezultatele sunt ingrijorator de aleatorii, adesea ocolesc logica si explicatiile rationale. Un recruiter bun, un om de HR, un head hunter, un manager cu experienta pot sa evalueze cu mare precizie un angajat, pot sa-ti spuna cat de inteligent este, cat de bine pregatit, ce fel de personalitate are, cat de orgolios este, cat de frustrat si o multime de alte detalii, care se confirma si in timp, de la o evaluare la alta, si de la un evaluator la altul. Insa aici se opreste totul. Cand incepe jobul, e aproape ca la loterie, chiar daca vezi ca seamana leit cu cel din profilul ideal facut impreuna de catre angajator si de cei de la firma de recrutare.
Angajatorii ar trebui sa fie mai constienti ca un specialist in HR sau un recrutor bun pot face o evaluare mult mai precisa a candidatilor decat o pot face ei, pot gasi mult mai multe informatii despre candidati, le pot analiza si sintetiza mai bine, insa atat. Garantia performantei noului angajat nu exista, si nu va exista vreodata.
Un pas in plus poti face, totusi, atunci cand ai un candidat care a avut joburi manageriale in companii si industrii diferite, si toate de succes. Atunci da, desigur, sansele repetarii acelor succese sunt semnificativ mai mari decat in cazul celor care nu au avut un astfel de parcurs.
Multi manageri de succes in domeniile lor, care sunt acum convinsi ca pot conduce si alte tipuri de business, se supara pe mine cand nu ii prezint companiilor din domenii diferite. Insa eu nu am cum sa argumentez in fata angajatorului ca ar putea sa faca o treaba buna in noul post, nu exista astfel de argumente. Pentru fiecare exemplu de succes intr-un caz similar, se poate aduce un contraexemplu de insucces, cu cazuri si profiluri identice. Inclusiv cu exemple de angajati care aveau profilul cu totul pe dos fata de cel al candidatului ideal, si care au facut pana la urma o treaba excelenta.
Asadar, nu cereti recrutorilor si evaluatorilor ceea ce nimeni nu poate face. Sansele de succes in noul job ale candidatilor cu profiluri apropiate de cele ideale sunt mai mari decat ale celorlalti, desigur, statistic vorbind, insa nu cu atat de mult pe cat se crede…
Si un mic sondaj, la care managerii si cei care nu sunt manageri sunt rugati sa raspunda separat:
Considerati ca un manager cu rezultate bune intr-un anumit domeniu poate prelua cu succes, intr-un timp scurt, un job managerial in alta industrie sau intr-o companie destul de diferita?
Comentarii (10)
Cred ca daca are experienta se poate descurca onorabil ( experienta = 2 posturi de manager in companii diferite cu o activitate de minin 2 ani). Cred cu tarie ca pe langa experuenta profesionala mai este nevoie si de o experienta a o persoanei. Ca sa poata lua o decizie buna are nevoie de alte doua experiente din care a invatat ceva. Este ca in viata, pana nu te lovesti nu inveti, iar daca te ai lovit de doua ori, a treia oara sigur o faci bine.
Coordonare da. Strategie ba.
Cel mai bun exemplu este functia de presedinte, esenta profesiei e de manager. Cam greu sa ai experienta ca presedinte, si totusi unii o fac bine desi nu au mai fost. altii, chiar daca au mai fost, tot prost o fac.
So, ‘poate prelua cu succes’. Dar e cu ‘poate’, nu e cu ‘va prelua cu succes’. Nu e musai, depinde de manager.
…pentru retardatii care nu gandesc http://monitoruljustitiei.ro/sistemul-de-justitie-din-romania/instante-de-drept-comun/curti-de-apel/achitarea-vicepresedintelui-leumi-bank-decizia-curtii-de-apel-bacau-privind-admiterea-17370638
Si…cand te gandesti ca unii dupa ce practica diverse, mor pe capul lor, si dau bir cu fugitii, te ia scarba. Ca sa nu-i mai includem pe cei care se straduiesc, degeaba.
Un Manager in primul rând face managementul resurselor.
El a avut success intr-un anumit context si aici mă refer in primul rând la resursa umană de care a dispus in contextul succesului. Experiența personală imi spune al naibii de greu să reuşeşti in scurt timp.Si foarte dificil in momentul in care resursa umană ( angajatii, colegii, noii sefi) vin din alt film ( o cultură organizațională foarte diferită) . Lupul alfa Nu va fi niciodată gâsca şefă sau invers. Scuze pentru comparatie.
George,
Am raspuns conform majoritatii managerilor la mini-sondaj si vin cu o exprimare asemanatoare a raspunsului: DEPINDE. Depinde de domeniu, de laura creativa sau tehnica, depinde mult de potrivirea valorilor personale cu valorile companiei sau ale proprietarului respectivei afaceri ( daca este prezent in activitatea de zi cu zi). Cunosc personal un exemplu ( GM de multi-nationala de peste 10 ani) de o astfel de reusita in pofida multor reticente.
Un amic francez mi-a povestit prima lui zi de munca la o fabrica. Managerul general i-a citit cv-ul rand cu rand exclamand cu admiratie: vous avez fait ca, et ca!, dupa care a pus cv-ul jos si i-a zis (tot politicos): Mais…, vous savez rien faire! Asa ca l-a trimis la magazie sase luni. Un manager bun ar putea sa reuseasca daca rezolva cumva problema experientei pe care nu o are.
In general in manager tehnic daca schimba industria poate ramane de succes in domeniu tehnic. Daca trece la domenii total diferite ( de ex. Bancar) sansele se reduc dramatic. Este parca in trend ca cei de pe vanzari sa avanseze in pozitii de top, ceea ce este probabil justificat de cele mai multe ori prin indicatorii valorici pe care trebuie sa- i realizeze.
Eu o sa vin cu un exemplu concret. Doi prieteni mi-au propus candva sa facem un broker de asigurare. Ei doi erau manageri cu experienta in domeniul FMCG. Eu conduceam de 5 ani un broker. Le-am schitat un plan, un buget de start, le-am spus ce presupune lansarea. Nu au fost de acord, au spus ca – la experienta lor – pot sa-l porneasca cu bani mai putini. Eu atunci n-am mai marsat la propunere, si s-au apucat singuri. Dupa 6 luni nu obtinusera nici macar autorizarea. Dupa vreo 8-9 luni au inceput sa vanda. Dupa un an si ami bine l-au scos la vanzare. Au fost norocosi, aproape si-au recuperat banii. Desi le-am repetat de nenumarate ori ca domeniul asigurarilor are anumite chestii specifice, care presupun experienta in domeniu, nu m-au crezut. Au spus ca un manager bun poate reusi in orice domeniu. N-a fost asa…