Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

În comunism, tot ce era occidental – și american, în special – ...

Am pus o întrebare/ cerință pe inspire.ro: „Te rog să descrii un...

Ai avut o viață frumoasă și fericită. Și cu puțin noroc, e drep...

Cea mai puternică armă a SUA în lupta sa de a domina lumea, și cu ...

Probabil că mulți nu știu că în vremea comunismului nu exista mar...

O scurtă sinteză pentru cei care nu au trăit în vremea comuniștil...

Nu există nici cea mai mică șansă să se schimbe ceva în politica...

2 comentarii

Seniorul are 66 de ani acum. A fost mare la viața lui. Automatist, ap...

18 comentarii

Una dintre fără de șir aberațiile manageriale ale celor din guvern...

2 comentarii

Fiul prietenului meu s-a angajat la o mică firmă antreprenorială ro...

8 comentarii

Cheltuiala 1: am de făcut o aplicație de mobil destul de simplă. Am...

4 comentarii

Eu student în primii ani de facultate, el unul dintre marii doctori a...

9 comentarii

Daca va intereseaza o cariera solida, pe termen lung, si daca nu aveti...

4 comentarii

Ai fost copil bun. Învățai mult, dar nu luai niciodată notele cele...

8 comentarii

Bătrâna Casă din strada Polonă, lângă Grădina Icoanei și P...

1 comentarii

Prima idee de a începe un doctorat mi-a venit chiar în facultate, c...

2 comentarii

Am scris că de multe ori am văzut angajatori care cer candidaților ...

Fiind la unul dintre cele mai bune licee de matematică-fizică din ț...

3 comentarii

Prima mea recrutare pentru o instituție de stat a fost imediat după ...

Unul dintre cei mai buni prieteni ai mei e filolog, de facultate. Scri...

2 comentarii

Cam cum ar trebui să fie configurat apartamentul unui om bogat și im...

10 comentarii

Un mare concert la Festivalul Enescu, Orchestra dell’ Accademia Nazi...

8 comentarii

Am mers din nou la pas câteva ceasuri prin Galați, orașul venirii p...

59 comentarii

Omul care a comentat la articolul meu de zilele trecute consideră că...

19 comentarii

Ce concluzii trageți despre expeditor din mesajul de mai jos? E un e-...

50 comentarii

Când am făcut eu facultatea la Universitatea din București, demult,...

21 comentarii

Tânără absolventă deșteaptă, 23 de ani, cu rezultate bune la șc...

7 comentarii

Am pus și eu o întrebare pe Internet, într-o noapte târziu, când ...

4 comentarii

Boema Boema, așa cum a apărut și cum a fost definită ea pri...

16 comentarii

Eu sunt sigur că am fost inteligent dintotdeauna, și am știut cum m...

9 comentarii

Am avut astăzi un interviu live la Radio România, de care uitasem, t...

6 comentarii

Am citit milioane de comentarii legate de poza din CV, si mai toate, a...

4 comentarii

La fiecare articol pe care il scriu ii indemn pe oameni sa se imbrace ...

9 comentarii

Obiectivul principal al recrutorului nu este sa fie iubit de catre cei...

16 comentarii

Uneori am norocul sa pun intrebarea norocoasa, adica cea care sa clari...

16 comentarii

Intr-o buna dimineata, pe la 12:15 – 12:30h, un Inalt Demnitar de la...

18 comentarii

Va rog sa impartiti oamenii din localitatea in care traiti in trei cat...

9 comentarii

Nivelul general al educatiei deputatilor din Parlamentul Romaniei, leg...

5 comentarii

George Butunoiu a lansat astazi proiectul "Politoscop" (www.politoscop...

4 comentarii

Aproape toti cei cu care ma intalnesc ma intreaba cam ce salariu cred ...

29 comentarii

In SUA, durata medie pentru gasirea unui nou loc de munca stabil, de l...

12 comentarii

Am gasit azi cateva file dintr-un caiet de acum vreo 30 de ani, in car...

2 comentarii

Ceea ce scrie autorul e o particia dintr-un lant mult mai lung, care i...

13 comentarii

Acum ceva timp am castigat un caz la CNCD impotriva unei companii cu s...

15 comentarii

Un prieten vede intr-o zi o casa nelocuita de zeci de ani, dar in star...

5 comentarii

Pe la inceputul carierei, acum nenumarati ani, aveam de facut multe re...

10 comentarii

Am cunoscut multi oameni care vor sa lucreze cat mai putin se poate. M...

8 comentarii

Am pus o nota pe Internet zilele trecute, recomandand oamenilor sa fie...

14 comentarii

In care dintre domeniile de mai jos credeti ca oamenii au cel mai civi...

10 comentarii

Grupurile si comunitatile minoritare care militeaza ostentativ si agre...

6 comentarii

Cum vi s-ar parea ideea de a corela bonusul unui CEO cu niste indicato...

8 comentarii

Achievements din CV-uri sunt o mana cereasca pentru cei mai multi recr...

6 comentarii

Faza zilele astea: daca tot am stat atata acasa, mi-am zis sa schimb o...

13 comentarii

E surprinzator cat de multi cunt cei care se prezinta pe dos, fara nic...

18 comentarii

In urma cu niste ani, un client important, de la una dintre cele mai m...

19 comentarii

In cat timp credeti ca se poate prezenta un candidat singur, in asa fe...

10 comentarii

Recrutarea membrilor consiliului de administratie la una dintre cele c...

14 comentarii

Multi se asteapta ca toate interviurile sa fie consistente si dificile...

1 comentarii

Cand au facut legea cu recrutarea “managementului privat” la stat,...

27 comentarii

De regula, prima intalnire in orice proces de recrutare este cu consul...

10 comentarii

MBA-ul e ceva foarte bun si util, desigur, ca orice lucru pe care il i...

16 comentarii

Poate functiona la noi modelul acesta din Suedia? Un mesaj din par...

7 comentarii

Businessurile din Romnia sunt o mascarada, facute dupa ureche, manager...

24 comentarii

Milton Hershey a fost un mare industrias idealist si un filantrop amer...

18 comentarii

Revolutia m-a prins la putin timp dupa terminarea facultatii. Capi...

19 comentarii

Am facut prima mea firma in aprilie 1990, la cateva luni de la Rev...

29 comentarii

Exista joburi pentru care e mai bine sa fii mai “inocent” decat in...

28 comentarii

Poate impune un candidat sa asiste si avocatul lui la interviul de ang...

6 comentarii

Referintele sunt punctul central, stau la baza recrutarilor in top man...

2 comentarii

Caci altfel va risipesc banii, daca ii trimiteti la cumparaturi... ...

4 comentarii

Comenteaza cineva pe site-ul meu: “Cum ar fi să facem și noi la fe...

16 comentarii

Cum reactionati in fata unui CV din care reiese in mod evident ca au f...

23 comentarii

Avalansa de reactii pornita de la poza aceasta arata lucruri interesan...

13 comentarii

Sau poze acceptabile cu femei, daca vi se pare mai potrivita aceasta f...

21 comentarii

Un punct de vedere interesant si elocvent argumentat pe tema ultimelor...

32 comentarii

Schimbul de replici dintre mine si Catalin, inceput pe site-ul de anun...

26 comentarii

De ce il urasc candidatii pe GB? Iata unul dintre multele argumente......

29 comentarii

Lasati-o mai incet cu protectia sociala ca atribut definitoriu al stan...

9 comentarii

Controverse nesfarsite in jurul CV-urilor: ce vrei tu sa exprimi in el...

13 comentarii

Am pus acum vreo doua zile o postare pe Facebook si pe Linkedin cu fra...

9 comentarii

Multi pun umblatul de colo-colo prin lume in lista activitatilor cultu...

39 comentarii

Citesc des tot felul de comentarii si indemnuri la tinerea politicii d...

21 comentarii

Astazi am primit unul dintre cele mai tulburatoare si mai triste telef...

35 comentarii

Gardul nostru Astazi o batrana statea pe gardul nostru si plangea...

6 comentarii

Doua dintre multele comentarii din registrul respectiv la un anunt pus...

66 comentarii

Greselile din CV-uri pot spune multe lucruri relevante despre cel in c...

8 comentarii

Prietenul meu din Italia e in Olanda cu familia, la post. Intr-o zi, f...

17 comentarii

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

19 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

24 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

13 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

12 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

74 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

26 comentarii
Afiseaza
comentarii

Eu chiar am crezut că scuturătura începută în 2008 îi va aduce pe mulţi angajaţi cu picioarele pe pământ pe parcursul anului 2009, iar în 2010 abia dacă vor mai fi câţiva care să nu fi înţeles încă ce i-a ajuns din urmă. Şi cu studenţii credeam se va întâmpla la fel. Şi uite că am suntem deja în 2013, privesc cu stupoare şi mă întreb cu îngrijorare cum am putut să fac o astfel de eroare de judecată…

Iată cum stau lucrurile: IT-istul cu care am lucrat ani de zile a intrat în politică şi nu mai are timp să se ocupe de noi. Eu l-am încurajat foarte tare să facă asta, chiar dacă ştiam că o să pierd un om bun în firmă. Când a plecat, am pus şi eu nişte anunţuri pe Internet, ca tot angajatorul, ca să găsesc un IT-ist nou. Am pus şi câteva cerinţe acolo, adică ce aştept să ştie cei care aplică. În câteva minute au început să curgă comentariile, cu înjurăturile, mustrările, ironiile şi țâfnelile aferente. Unul dintre ele, la întâmplare:

Prietene ce ceri tu aici este munca a 3 dep (unde lucrez eu acum sunt 3 dep care se ocupa de tot ce zici tu aici)…şi plus de asta nu contează nivelul pe care tu îl ceri de la angajat …numai ideea că ceri toate astea doar de la 1 om …mi se pare foarte exagerat …nu ştiu dacă şi pt 1500+ euro se merită să te bagi în aşa ceva(repet …oricare ar fi nivelul de cunostiinte cerut de tine) (sic !)

Un lucru să fie clar: eu ştiu bine ce e acela IT. Eu însumi am învăţat limbaje de programare, am proiectat şi dezvoltat singur aplicaţii software, am avut şi am în continuare nişte firme de IT, îmi administrez singur, când e nevoie, serverele de date, de Exchange, Active Directory şi multe altele. Ce am scris eu în anunţ că aştept de la viitorul IT-ist, un student fâşneţ şi neleneș învaţă într-un an de zile, fără probleme. Sau în doi, dacă nu e el printre cei mai deştepţi din clasă. Şi când termină şcoala se poate angaja cu o leafă mai mare decât a părinţilor lui la un loc.

Şi ce văd? Nici picior de student sau de tânăr absolvent printre aplicanţi! În schimb, oameni cu 10, 20 de ani de « experienţă », care îmi înşiră cu mândrie lista lor de « cunostiinte », listă în care regăsesc, de obicei, cam jumătate din ce pusesem eu în anunţ. Ca să nu mai spun şi că mulţi dintre ei tocmai au aflat că se li duce de râpă firma care i-a angajat sau că li se desfiinţează postul şi sunt uluiţi, trăsniţi, stupefiaţi, bulversaţi, năuciţi, buimăciţi de o asemenea ştire.

  • Şi cum, nu te-ai gândit că firma ar putea să aibă probleme, să nu mai meargă afacerea ?
  • Nu…
  • Dar nu te-ai uitat pe geam, nu ai văzut ce e afară, pe piaţă ?
  • Ba da, dar…
  • Şi nu te-ai gândit că ai putea fi obligat să-ţi cauţi un nou job, într-o zi ?
  • Nu…
  • Şi că vei fi obligat să concurezi pe acelaşi post şi cu oameni cu 20 de ani mai tineri ca tine, care ştiu să facă aceleaşi lucruri la fel de bine ? Şi care ar putea cere – şi obţine – acelaşi salariu ca şi tine ?
  • ?!?
  • Şi de ce nu ai învăţat mai multe în toţi anii aceştia, ca să nu ajungi într-o astfel de postură ?
  • Păi nu mi-a cerut nimenea… Nici nu m-a trimis la cursuri. Şi, oricum, la salaru pe care l-am avut, mi-am făcut treaba foarte bine.
  • ?!?

Ca să sintetizez, lupta de clasă continuă pe toate fronturile în România, şi timpul, crizele şi alte întâmplări mai schimbă câte puţin raporturile de forţe şi formele de manifestare, însă nu şi esenţa ei. Angajatorul zice: « Ei, să îmi arate omu ce ştie, mai întâi, şi că chiar vrea să pună osu la treabă, şi să vezi cum îi dublez eu salaru în şase luni şi îl trimit la embiei şi peste tot… ». Angajatul zice : « Ei, să-mi deie el mai întâi un salar de 2000 de euro pe lună şi maşină, şi să vezi după aia ce sunt eu în stare să fac, cum o să învăţ engleză în două luni, să fac tabele pivot și grafice în Excel şi cum o să mă îmbrac curat şi îngrijit în fiecare zi când viu la birou… ».

Marea întrebare e cine cedează primul. Când merg afacerile din plin, în perioade de creştere economică, cedează angajatorul. În criză, când merg toate prost, nu cedează niciunul…

***


  • Loredana Șerban :

    Eu am învățat aproape tot ce știu de una singura, pe lângă studiile formale, in continuu, an de an, de prin 2005. Niciun angajator nu a apreciat acest aspect, din contra, am fost blamata, apoi nu am mai fost căutată pentru job-uri…ba că aș fi supracalificată, ba insuficient calificată pe cine știe ce nișă…și alte motive pe care le-am auzit și trăit de-a lungul timpului. Mi-ar face plăcere să vorbim direct la un moment dat, cu sau fara un job pe masa. Jos pălăria în fața dvs.!

  • Astrid :

    Problema este ca foarte multi angajatori au numai aere in cap fiindca au si ei o afacere cu venituri de 50,000 Euro pe an. Eu mi-am facut facultatea in SUA si conduc propria afacere, afacere care plateste in taxe mai mult decat majoritatea afaceristilor de doi lei din Romania au ca venit.

    Sa iti dau niste exemple de chestii pe care o gramada de angajatori le fac si care aduc nimic in afara de dispret din partea potentialilor angajati?
    1)minciuni in descrierea jobului
    2)cererea de abilitati neconforme cu postul(daca vrei unul de face munca de senior, salariul si postul sa fie conforme)
    3)pretentii aferente orelor suplimentare, evident neplatite
    4)pretentia ca angajatul sa invete ceva fara sa fie platit pentru asta; daca nu iti poti gasi angajat, no offense, dar e treaba ta; daca afacerea pe care o ai nu este un rebut de apartament, nu ar fi o problema
    5)pretentia ca angajatul sa faca lucruri care nu sunt in fisa postului
    In momentul in care oricare dintre punctele astea este indeplinit, orice angajat care se respecta o sa spuna salut. Ma amuza ca in acelasi timp angajatorii de plang de cum isi schimba lumea locurile de munca intr-o veselie.

    Desigur, sunt o gramada de idioti care nu iti pot aduce nici 200 Euro in plus ca valoare firmei si au pretentii de mii de Euro, dar ca cineva care a angajat alte persoane in Romania, Germania si Suedia, sunt o exceptie. Angajatorii cu firme de duzina si pretentii de angajati profesionisti este plina Romania in schimb. Probabil acesti angajatori de duzina o sa dispara cand o sa dispara si cei care cer mii de euro pentru a misca un cablu. Si probabil GB ar fi avut o problema cu ei daca cei care il platesc ar fi angajatii si nu angajatorii.

    Ovidiu, problema pe care tu nu se pare ca o intelegi este ca o data cu comodizarea IT-ului, persoanele care isi vand serviciile o pot face in alte tari. Nu exista nici un motiv pentru care un roman nu poate lucra online si nu exista nici un motiv pentru care salariile ar scadea. Daca nu gasesti angajati si nu vrei sa platesti mai mult, inchide afacerea. Mediul de afaceri si afaceristii din Romania sunt o gluma proasta. Lasand la o parte atitudinea de sef de plantatie, nici macar nu sunt in stare sa isi plateasca facturile la timp.

  • Vlasov :

    Daca ai intelege ce e competitia si cat de daunatoare e poate nu ai mai cere atata competitie si ai cere grupare, comunicare, incurajare, colegialitate, raspunsul ti.l dau, dar nu acum, dar te felicit pentru ceea ce faci

  • Maria :

    Isi permit sa faca fitze pentru ca industria IT in Romania inca merge foarte bine, sunt inca multe locuri de munca si, cel mai important lucru: generatiile de IT’sti rasfatati (care erau entry level in 2005-2008) mai au ceva pana la 40-45 de ani.

    Ideea e ca este foarte putin probabil ca un specialist IT sa ramana in domeniu peste varsta de 40-45 de ani (doar daca ajunge manager sau trece pe project management/posturi similare, dar sa fim seriosi si sa recunoastem ca sunt putine posturi de management).

    Trendul asta cu “up or out” dupa o anumita varsta a pornit chiar din celebrul Silicon Valley … acolo ori treci pe management, ori pornesti un start-up ori te reprofilezi in alt domeniu.

    In Romania avem inca generatii tinere de IT’sti, cei mai in varsta au plecat in Vest, deci oamenii traiesc inca cu impresia ca tot ce zboara se mananca si festinul va continua pana la pensie (cine mai ajunge la 65 de ani…).

    IT-ul este un domeniu pervers: platit foarte bine ca entry si middle level, binisor la senior … in schimb nu prea este loc pentru cei trecuti de o anumita varsta deoarece este teribil de competitiv domeniul si trebuie energie si putere de munca ca la 20 de ani ca sa ramai in top.

  • Well :

    Oricum, solicitarea cu “Manageri la stat” cred ca ar trebui sa o scoateti, dupa toate selectiile ce le aveti in portofoliu, dupa solicitarea FMI si a Guvernului Romaniei (care cred ca sunt de fapt esecuri)

  • Well :

    Ce caraghios!
    Cred ca sunt unii pe acest forum care nu au habar de IT (decat de la tv, poate).
    Tot discuta de varsta si de salariu.
    Credeti ca sunt principalele cauze ale situatiei fiecaruia?

  • Liz :

    G.B. ,

    tocmai mi-am amintit :)) . Nu-i mai simplu sa-ti gasesti tu angajatul pe masura asteptarilor tale, folosind cunoscutul “sistem” PCR-ist 🙂 ? Doar ne vorbeai acum ceva vreme de el, sa inteleg ca la tine nu functioneza? 😀 Sau cei care fac parte din cunostintele si relatiile tale au si ei “asteptarile” lor cu care tu, nu ai putea “rezona”.

    • Vasile :

      E bun sistemul PCR, dar pe banii altora.
      Cand dai tu banii, in afara de incredere si loialitate, mai vrei si competenta.
      Si ca sa le ai pe toate 3, trebuie sa platesti serios.

  • Vasile :

    Sincer, dnule Butunoiu, mi se pare ca va cam contraziceti.
    Ziceti ca nu se gasesc, dar totusi dvs. va gasiti daca vreti (aveti un networking mai extins). V-ati gasit sau nu?
    Ce ii sfatuiti pe ceilalti antreprenori care nu isi gasesc oamenii pe care ii doresc? (dvs. oricum nu aveti problema asta)
    Eu nu m-am prins de smecheria mare a articolului si ce ati descoperit din comentariile cititorilor.
    Eu cred ca nu trebuie sa se planga nici angajatii, nici angajatorii. Fiecare e liber sa plece cand vrea si angajatorul il poate da afara cand vrea. Nu e obligatoriu nici ca oamenii sa munceasca ca angajati, nici ca oamenii sa fie antreprenori. Nu le convine sa fie antreprenori, sa se faca angajati la altii.
    Piata e reglata de cerere/oferta si e influentata de o multime de factori.
    Numai bine!

  • Mike B :

    E simbata si lumea nu merge “la munca”…. si nici comentarii nu sint pe blogul lui GB :)) Comentariile lungi sint luni dimineata cind se merge, cu forte proaspete, lumea “la servici” in Romania :))

    • Madalina nu are “servici” (inca), ea poate scrie si in weekend… GB

      • madalina :

        oh là là, as prefera sa am si “servici” si sa SI scriu pe blogul tau 🙂 dar cele doua nu sunt in concurenta, o sa renunt la toate celelalte hobbiuri cand incep sa lucrez, doar ca sa stau cu voi pe blog, no kidding 🙂

    • Mike B :

      Ultimul trend, propulsat de tehnologie, este “workation”…. vacation in which you bring the/some work with you.

      • madalina :

        da, asa faceam si eu, iar in state literalmente nu am avut concediu, concediile erau conferintele, simpozioanele. In Franta depinde de job,cand eram pe international luam cu mine pe plaja laptopul, dar chiar nu ma deranjeaza, oricum mental nu ma desprind niciodata total de ce am de facut si simt ca trebuie sa “controlez ” tot 🙂
        Totusi cultura anumitor companii din Fr – cum ar fi BMS/UPSA de ex, nu promova asemenea comportament, vacanta trebuia sa fie vacanta,ca sa te “rupi” de context. Si ca medic, cred ca asa e BINE! Don’t you think Mike?

        • Liz :

          Madalina,

          ai mare grija cu “controlul” , uneori suna a obsesie, si ca orice obsesie da in patologic 🙂

          • madalina :

            stiu, mi s-a mai spus, sunt scorpion si e o nevoie organica sa am controlul, ai dreptate insa, paradoxal, ajung sa nu il mai am deloc tocmai pt ca il vreau atat!!! cum e la mare??? 🙂

        • Mike B :

          Sorry, but, honestly, I don’t think so.
          In an ideal world, someone finds her/his calling and becomes a professional. I don’t see how someone which loves what is she/he doing can totally “unplug” her/himself from his professional life for, let’s say, 10 weeks
          I think that stuff has more to do with the horiffic amounts the companies have to pay to “buy back” the vacation time. Just think that beyond a certain threshold it becomes overtime, which is paid at a certain percentage, percetage which becomes quite quickly 200% of the hourly pay. Imagine the amounts for professionals in pharma industry…
          So, better “encourage” the employees to take their vacations, notwithstanding that they know that many of them will take work with themselves.

          • madalina :

            oh my god, Mike, it’s not 10 weeks in a row, no way!!! 🙂 actually 27 days of which – obligatory 2 wks in summer and 1 wk in winter, and then 24 days per yr (2d/mo) coming from the 40hrs/wk work time – which in other EC countries is 35 hrs (so the difference of 5 hrs per wk, become days off), and finally the national holidays – about 12 per yr in France, and… oh yes, the bridges… anyway in my job I cannot take more than 2 weeks at once, and that is only in August when Europe is deserted and the company closes.

            As for what’s good for health, Mike: doctors and in fact the entire modern society, they all tell people to delimit family time from job, work from holidays, etc. And to switch contexts.
            Just to prevent life from becoming a homogeneous mixture, otherwise your mind is always set to the same constant stress, it’s like being awake continuously, with no sleep at all, when even the ideas don’t come anymore. Defocusing your attention/concentration can be crucial, even if only to free your subconsciousness… to not end up in that “cognition disonance” state or whatever 🙂
            I guess a week off and far away, discovering new things and people, all make you much more relaxed than long holidays in the same old family second residence. Novelty is essential for cleaning, to unchain your mind.

            But still, I agree with you, no one can ever stop thinking of his/her project, ’cause work is a way of living… and life has no breaks.

            • Mike B :

              I don’t think we are programed to switch contexts too easily. For millions of years humans were wandering around Serengeti and their “leasure”‘and their ” work” (… getting some food… hunting…making tools etc) were all interwined.
              Factory work, office work, classrooms etc. are relativelly modern “inventions”.
              What I can see in the trailblazing businesses is an attempt to bring together work and the other areas of life…. cafeterias at work, kitchens to cook at work, treadmills in offices, big parks around the office buildings, quiet rooms, even facilities for mid day naps in the offices.
              Even myself, and I encourage everyone who works with me to do the same, I pack work in a backpack and I go in a huge park and I walk, sit down and work, write down ideas on this iPad, send e-mails with instructions (… we call them “advice and suggestions”). I try to have as many meetings in parks as I can.
              So, completely separating work from leasure… I don’t know what to say….

              • madalina :

                yeah, you’re right, I was amazed to see classes on the lawn in summer, to go to Keystone meetings where you have breakfast at 6am and then go skiing and then back to science… as I said, work is the most of our lives, but sometimes I need a total break, I used to take a week in March far away, just to see a completemy diiefernt world, but still being in contact on BB.
                American life is unique, it cannot be transfered to Europe, nor to any other place…
                you are in the best society possible, so you can afford the ideal soulution for your life… Europe, as you know it, is far behind.

  • Daniel :

    Domnule Butunoiu, ati ramas in urma cu vremurile si acum va mirati de ce nu va gasiti oameni. Studentii fasneti si neputurosi pe care ii cautati dumneavoastra exista in Romania in piata IT dar nu ii mai asteptati caci NU vor veni la dumneavoastra. Fasnetii si neputurosii au descoperit de ani buni freelancingul unde castiga de 4 ori mai bine decat i-ar plati orice firma din Romania la nivelul lor de cunostinte, basca pot lucra ce proiecte vor de acasa la program liber. In ultimii ani activitatea de pe site-urile de freelancing a explodat, numai anul trecut pe elance a crescut cu 180% fata de 2011.
    Eu am cochetat cu freelancingul in timpul facultatii si cand am terminat-o in 2008 am prospectat piata angajarilor, m-am dus la cateva interviuri si am primit ceva oferte dar le-am refuzat caci am concluzionat ca e MULT mai avantajos pe cont propriu decat ca angajat. Si de atunci sunt freelancer si nu regret, chiar ma felicit.
    Cei care au ramas in piata ca angajati sunt in general cei invechiti, nefasneti si puturosi, fara viziune, fara ambitie. De aia va tot loviti de ei la interviu-uri.
    De cativa ani trendul firmelor e sa isi externalizeze serviciile si sa lucreze cu freelanceri, pana si companiile mari subcontracteaza vreo 70% din proiecte. Se castiga mai bine, se platesc taxe mult mai mici, resurse necesare minime, spatii inchiriate mult mai mici, ba chiar taxele pot fi ocolite foarte usor si perfect legal, etc. => productivitate mult mai mare la costuri mult mai mici.
    Ar trebui sa va adaptati curentului altfel va paste falimentul.

    • Eu nu am zis/ scris ca nu imi gasesc oameni, pentru ca eu, personal, gasesc, am mult mai multe instrumente la indemana decat altii. Am folosit situatia mea pentru exemplificare doar, pentru a descrie o stare de fapt care ii afecteaza pe altii in masura mult mai mare decat pe mine. Eu ma descurc… 🙂 GB

      • madalina :

        George, atentie cu fabulele… stii tu bine: gandirea abstracta nu in creierul oricui 🙂

      • Daniel :

        Acum sa stiti ca nici toti patronii nu sunt un exemplu de seriozitate, nici angajatii toti. Adevarul e oarecum la mijloc, dar un patron nu se poate plange ca nu gaseste personal intr-o tara cu somaj extrem, intr-o tara care exporta oameni competenti in diverse domenii.
        De exemplu, pe vremea cand ma interesam sa ma angajez, multi nici nu se sinchiseau sa scrie in anunt segmentul in care e dispus sa plateasca iar cand ii intrebam ca sa stiu daca merita sau nu efortul deplasarii in alt oras, imi spuneau ca la interviu sau dupa interviu vorbim si de cat e dispus sa plateasca. Eu saream direct peste astfel de anunturi caci nu are rost sa ma duc in alt oras, sa cheltuiesc bani, timp si stres ca sa stau cateva zile sa dau nu stiu cate interviuri si teste de angajare ca apoi sa imi arunce o suma mult mai mica decat castigam eu in ocupatia mea curenta. Pai sa nu sar peste birou si sa il iau la palme ca m-a facut sa imi pierd timpul aiurea pentru o chestie care nu imi surande? Adica timpul lui e important dar timpul meu nu? El cere respect dar nu ofera nici macar un gram de respect?
        Oamenii cu capul pe umeri sar direct peste anunturile de genul asta sau peste joburile prost platite. Nimeni hotarat si bine pregatit nu lucreaza pe nasturi.
        Pe de alta parte angajatorii descrisi de dumneavoastra cer xxx competente de la un incepator care nici macar diploma nu are caci inca e student?
        Pai din cauza asta se trezesc numai cu loaze pe la interviu.

        • Daniel :

          Bineinteles ca si cei care cer sume fabuloase de la inceput sau ca sa binevoiasca sa isi miste fundul sunt irealisti, dar na, irealistii la irealisti trag.

          • madalina :

            la noi nu stiu, dar in strainatate stiu bine care e intervalul |min-max] in care sa ma incadrez, in plus e publicata grila chiar pt privati, de ce la noi lumea se intreaba cam cat sa ceara? e aleator? nu e si la noi un interval definit si respectat? vreau sa stiu si eu cum aflati voi cat sa cereti in Ro… merci.

        • Dar a spus cineva ca angajatorii sunt seriosi (cu totii, se subintelege)??? Eu nu, in niciun caz! Repartitia de de seriosi – neseriosi – lepre e, probabil, egala intre angajati si angajatori. In fond, se inscriu cu totii in aceleasi tipologii sociale. Si cele xxx competente despre care vorbesti pot fi cu usurinta acumulate de catre un student care isi pune in minte sa faca asta. GB

          • madalina :

            da, tipuri psihologice asemanatoare, desi un angajator e total diferit de un angajat a priori, de aceea se si indreapta spre pozitii sociale diametral opuse, eu de ex nu as putea fi angajator ca m-as simti ca Atlas 🙂

            totusi, ce nu nu pot intelege, e de ce se pune problema unei game atat de largi de salarii, de misiuni… in Occident pozitia mea de senior medical manager e foate bine definita, fisa postului difera abia perceptibil de la o companie la alta, iar salariul la fel..; stiu cat sa cer si nimeni nu e socat de cat cer, in plus nu prea imi place sa conditionez, recunosc deschis ca nu salariul e principalul mobil al schimbarii postului, spun care e acest motiv – in general e autonomia, evolutia, cultura internationala, domeniul de expertiza si deci nu exista revelatii si refuzuri de nici o parte, nici dezamagiri, nici frustrari… ce o fi atat de diferit in Patrie?

            • Vasile :

              In Romania fisa postului e o vrajeala, se pun cat mai multe cerinte asa ca angajatul sa nu ceara multi bani ca nu le stie pe toate cele din fisa postului.
              Cred ca lucrezi in Europa, si in Europa Occidentala nu sunt diferente asa mari de salarii.
              In Romania e altfel, e diferenta mare intre salarii la firme.
              De exemplu, facand acelasi lucru, la o firma poti castiga in IT 2500 lei net si la alta 5000 lei net. De aceea se muta lumea la alta firma pt ca e diferenta mare la salarii.

              • madalina :

                da! nici in Franta la o companie mica nu e acelasi salariu ca la una mare, nici munca nu e de acelasi tip; un start-up defrisaza jungla, pe cand o companie mare are camp deschis, are nevoie de piata, de mentinerea reputatiei produselor, de dezvoltarea unora noi si de tinerea expertilor pe langa casa.
                Dar in Ro cred ca e mai heterogena piata muncii. Francezii asa cum sunt ei, s-au batut prin sindicate sa obtina contracte colective de care si noi, strainii, profitam.
                Ce e diferit intre Patrie si Vest e ca la noi solutiile sunt individuale, in timp ce la ei – colective. Sau cel putin asa vad eu…

    • Marius :

      Stiti cateva situri unde se pot cauta joburi de acest tip freelance?

      • Daniel :

        Cel mai mare si cunoscut e elance.com
        Informatii de “cum se face” si sfaturi gasesti pe net in special pe blogurile freelancerilor.

        • Marius :

          Aici si gasesc si de tip OnLine? Adica care pot fi facute de acasa,din Ro?
          Merci

  • Adrian :

    Acum ca stiati ce reactii vor fi,sunteti multumit de cat de bun cunoscator uman sunteti,adica specialistr HR,si noi stim in urmatorul articol ce veti scrie,unde iar Dvs veti stii ce reactii vor fi,….etc. Dar pe cine ajuta?
    Dvs chiar credeti tot ce ati scris? ca noi nu credem ca toate comentariile sunt reale.

  • lender :

    “Si ce vad? Nici picior de student sau de tanar absolvent printre aplicanti!”

    Va zic inca o data: obisnuiti-va cu asta!

    Legalizarea avorturilor in 1990 a dus la scaderea dramatica a numarul de tineri si de studenti in ziua de azi.

    Piata muncii trebuie sa se adapteze, trebuie sa stie sa OFERE diverse pachete de beneficii pentru seniori ca sa ii poata tine. Romania nu poate concura cu alte tari din UE ca standard de viata si de aceea angajatorii vor trebuii sa compenseze acest lucru prin alte beneficii.

    Mai este putin pana in 2014. Sintagma “instalatorul polonez” va fi inlocuita cu “IT-istul roman”.

    • Ion :

      Ehei, asa este, corecta apreciere. Unde sunt anii 90-00′, cand mii de decretei harnici si bine pregatiti bateau la usile angajatorilor si munceau pana noaptea pentru 200-300 dolari (max)…si erau trimisi la plimbare prin diverse metode…de cate ori nu am auzit: mai am o mie la coada…
      S-au dus vremurile alea. Generatia cu smartphone, agramata, cu bacul luat chinuit, fara abilitati tehnice, fara dor de munca, pun prin comparatie pe un adevarat piedestal pe mirositorii bosorogi de 40-50 de ani…
      Putinii oameni tineri seriosi si bine pregatiti si-au cam facut bagajele, multi pleaca direct la universitati in UK si raman in tari mai potente financiar. De ce ar sta sa lucreze in firme mici, anonime, romanesti, pe salarii mici, cu pretentii maxime ?

  • c :

    “Nici picior de student sau de tanar absolvent printre aplicanti!”
    De ce credeti ca se intampla asta ?

    Eu am lucrat in studentie din anul I pe un post similar/bani similari, venit fiind din provincie dintr-un orasel unde se murea de foame. Aveam cel mai mare salariu din familie, tata nu voia sa auda de angajat, dar cand a auzit ce salariu iau s-a razgandit. Mi se parea ca l-am apucat pe d-zeu de picior, bucurie mare ce sa mai. A fost ulterior foarte greu sa termin facultatea, dar a prins bine, unul din proiectele facute de mine atunci este azi printre cele mai mari/vizitate situri din Romania. Da bine in CV. Deci nu e neaparat rau. Ca se poate mai bine e altceva.

    Acum sunt in postura “10 ani cu jumatate din lista”, ce-i drept si lista e un pic pestrita: administrare cu programare, microsoft cu php, frontend cu backend, grafica. Pe de alta parte sunt tehnologii si tehnologii. Initial am crezut ca e mesterita special sa nu se potriveaza ca sa aveti reprosuri la negociere, dar mai probabil e ca aveti reteaua/servere pe tehnologii microsoft (admini pe *nix cred ca sunt mai scumpi, si mai rari?), si unu, doua situri in php, poate si ceva programe interne VB si de un astfel de om aveti nevoie. Cred ca o denumire corecta e “Admin MS cu ceva cunostinte de PHP” sau WebDev cu ceva cunostinte de Admin MS.

    In alta ordine de idei imi pare un pic rau pentru timpul pierdut in studentie. Puteam sa invat mai mult, sa fiu mai student, sau sa creez mai multa valoare pentru mine decat pentru altii. In prezent lucrez de acasa pentru firme din vest. Banii difera cu un ordin de marime, cui spun nu ma crede, am si mai mult timp liber. Am prieteni care fac la fel dar calatoresc, acum sunt in China. Cochetez cu ideea sa fac un startup, sau un studio. Am mai avut incercari timide, nu se arata rau, dar nu sunt foarte monetizabile.

    As vrea in masura in care am timp sa fac o campanie pentru tineri IT-sti sa nu se angajeze, sa isi vada de scoala, sau sa priveasca mai departe decat oportunitatile locale, mai ales ca modelul de lucru “telecommute” e popular de ceva vreme [1], e mai lucrativ pentru ei. Cred ca sunt o categorie de oameni foarte vulnerabila, si in general exploatata, care ar beneficia foarte mult de pe urma unei astfel de educatii. Este de la sine inteles ca negocierea intre un angajator experimentat si un tanar naiv este dezechilibrata. Am un pic de influenta in anumite comunitati de programatori, si cu fiecare ocazie cand am vorbit cu tineri le-am spus sa fie atenti cu angajarile la firme locale, in special cele mari, care tund fiecare generatie.

    Din ce-am trait si auzit, “iti dau jumate si daca faci traba buna etc” este intotdeauna un deal nefericit pentru angajat. Cred ca este un lait-motiv al angajarii de IT-sti local, ca toata lumea am vazut ca bate moneda pe asta. Eu cand aud fug, si asa ii sfatuiesc si pe altii.

    Nu stiu sigur, diferentierea pe criterii de varsta e discriminare la noi? Oricum, daca la decretei nu e bun dialogul, mai asteptati CV-urile studentilor, mai e putin pana in toamna. Poate e o generatie cu blana deasa si lucioasa. Mai rau daca e, vorba lui Putin, un porc. Tipete multe si lana putina [2] .

    [1] http://37signals.com/remote
    [2] http://stirileprotv.ro/bacalaureat/generatia-bac-2013-duce-somajul-la-7-6-cu-zambetul-pe-buze-mama-iarta-ma-ca-te-fac-de-ras.html

  • madalina :

    felicitari, George, 200 de comentarii!!!
    sau nu te incanta pentru ca am fost iar atat de previzibili? 🙂

  • NewLevel :

    Aha. Am 40 de ani si sint programator. Acum lucrez intr-o tara straina, la o banca mare, am cam 7000 de euro/luna, brut.
    Inainte de asta am lucrat in Bucuresti, de acasa, pentru salarii intre 2500 si 5000 de euro/luna. Sint programator, cum ziceam, .NET C#, XML, jQuery, HTML, chiar HTML5, CSS, stiu sa minuiesc si Fireworks-ul, si Photoshop-ul… chestii d-astea marunte, nimic spectaculos, nu sint guru in nici un domeniu. Ba chiar pot sa spun ca cel mai bine ma pricep la baut de bere.
    Dar sa-mi deie ei mai intii 2000 de euro/luna si-i scuip in ochi, ca ala nu e salariu.

    • Esti insurat? GB

      • Liz :

        G.B. la intrebarea asta exista riscul sa primesti o intrebare similara. Te risti? 🙂

    • lender :

      Viata privata nu priveste angajatorul. Personal mi se pare o lipsa de respect atat de comuna printre firmele romanesti.

    • madalina :

      7000 euro brut nu e mult deloc in Vest! Diferenta intre brut si net in Europa civilizata e de 21%, dupa care mai platesti si impozite. Deci ce ai rezolvat plecand?
      Cat despre “manuirea” photoshopului, scuze, toti utilizam progralme mult mai sofisticate, e parte din job, indiferent de profesia de baza.
      Si nu in ultima instanta conteaza ceea ce faci cu banii, oricati ar fi… dupa principiul “spune-mi pe ce cheltuiesti ca sa iti spun cine esti”

      • Mike B :

        Daca vorbim strict de partea materiala mai trebuie sa adaugi, Madalina, si chestiile de genul:
        – plan de pensii, care cind este un “defined benefit” bun te poate lasa sa te plimbi prin citeva croaziere pe an ca pensionar,
        – bonusuri, care la un sef de proiect IT pe care nu vrei sa il pierzi pot ajunge la salariul pe jumatate de an, daca nu si mai mult,
        – asigurare de viata si sanatate (cunosc cazuri cind s-au platit $500K-$750K asiguare de deces pentru salariati … employee group insurance) cu dentist nelimitat si $5000/an pentru phiholog si alte “bells and whistles”
        – plata a toate membershipurile professionale si bineinteles health club
        – plata a te miri ce altceva
        Costul “benefits”-urilor, in companiile mari pentru un angajat, sa spunem “normal” este cam 30% din pachetul salarial but, la un middle manager ajunge la un 35-45″%, fara bonus.
        Nu mai pui chestia ca nivelul serviciilor pe care le primesc cu aceste beneficii sint destul de uimitoare. Spitalele sint parca ai fi la NASA.
        Despre cursuril ….. campusurile universitatilor au ajuns sa arate mai bine decit hotelurile de lux.
        Dupa capul meu, daca esti integrat in systemul din Vest si mai ales afiliat cu o companie mare exista anumite avantaje…..

        • madalina :

          aha, inteleg Mike, la mine era un pic altfel, eu nu am facut management de echipa ci doar transversal deci cam 85kfix + 6kbonus + 10k benefits. In plus 1/2 din abonamentul clubmed, reduceri la vacante, bilete grartuite la sepctacole, cadouri de craciun, 2 zile libere pe luna (rtt), cursuri, 10 sapt de vacanta pe an… Franta e misto, stii tu sigur.
          Pb era ca jumate din salariu il dadeam pe excursiile 1 data la 3 sapt in Ro, ca il monitorizam pe tatal meu. Si crede-ma, sa ai un tata ca al meu, e ceva! 🙂
          Desigur e doar slabiciunea mea de a avea alte prioritati, asociata cu schimbarile spre dreapta ale societatii franceze – explicabile de altfel, dar material – categoric nu exista termen de comparatatie. Si nici cultural. Abia acum realizez cat m-au schimbat!

          • Mike B :

            Chestia asta cu 10 saptamini de vacanta pe an este tare, in Franta!
            In America pina si managementul are numai 4 saptamini!
            Personal m-as urca pe pereti sa am vacanta 10 saptamini … nu mi-am mai luat toata vacanta de ani de zile…
            Eu “am avut noroc” sa am asa o familie incit sa “nu trebuiasca” sa merg prea des acolo. 🙁
            Mi-a lasat mai mult timp pentru Hawaii si Caraibe 🙂
            In Franta e clar ca sistemul e fain. Pacat numai ca e locuita de francezi!! Ar fi locul ideal daca ar vorbi aia ceva mai putin… sau ar birfi si s-ar plinge mai putin. Cind mai am treburi pe acolo dupa ce se arunca aia pe mine am totdeauna o fantezie: ce ar fi daca s-ar practica si acolo unde merg eu, la birourile din Paris, “jocul tacerii”… stii ala care se juca in cerc la gradinita! Sau sa se decreteze o zi pe saptamina “jour de silence”!!
            Stii eu sint din Ardeal ma oboseau si “Miticii” cu stilul lor “Ciocul mare … pas pe loc sau joc de glezna”… ma obosesc si Francezii….

            • madalina :

              si eu sunt nascuta in Apuseni, CEL MAI FRUMOS loc din lume, doar la 16 ani am cunoscut sudistii :), totusi nu regret, Bucurestiul, ca orice capitala aduna de toate – si bune si rele, viata are un puls crescut, pe cand provincia e moarta…
              de unde din Ardeal?

              si da, Franta e locuita, ca si Romania, ce sa ne facem!? 🙂

              • Mike B :

                E superb in Apuseni!! Superb!
                Uite-te la ultimul issue din National Geographic, issue aniversar de 125 de ani, este un articol splendid numit “Transylvanian Hay”. Nu e chiar in Apuseni, e “la Maramu” si in zona Ghimes – Palanka, in secuime, dar seamana.

                • madalina :

                  O sa ma uit, sigur!
                  am inteles ca esti din Bv, si tatal mu la fel, acolo e chiar ceva superb!
                  Maramuresul e febletea mea, cand eram copil mergeam la Creasta Cocosului si bateam cu ai mei toata zona aia de paduri de mesteceni si mine de aur sau cam asa parca… Maramuresul pare ca are origini celtice.
                  Eu insa m-am nascut la Stei, fostul dr petru groza 🙁 si apoi am copilarit in Oradea. Apusenii sunt formidabili pentru ca au relieful Karstic, pentru ca sunt accesibili si deloc ostili, pentru ca… in fine pentru ca e un mister acolo.

  • Bogdan Gheorghe :

    V-ati gasit pana la urma IT-stul dorit? Inca mai cautati? Eu as fi interesat. 0724820392

  • GOGu :

    Ce este cel mai trist din toata povestea asta este ca un recruiter cu state vechi si experienta nu poate, sau hai sa fim mai indulgenti, are probleme in a-si gasi un angajat care sa corespunda cerintelor.

    • De unde ai dedus asta? GB

      • GOGu :

        Daca totul mergea struna, nu mai aparea post-ul pe blog. Corect ?

        • Articolul nu e despre cat de greu imi gasesc eu un IT-ist, in cazul in care nu te-ai prins… 🙂 🙂 🙂 GB

          • John :

            Si va fi tot mai greu George. Peste cateva luni se va deschide piata muncii din EU, inclusiv UK, care plateste bine oamenii buni in IT. Cei buni care vor pleca vor avea salarii mult mai bune, cei care vor ramane la fel – chiar daca nu neaparat meritat – pentru ca cererea va fi mai mare sa compenseze pt cei buni care pleaca. Plus investitiile majore care se vor face datorita scutirii de impozit pe IT din Romania. Este si va fi piata candidatului in IT in viitorul apropriat si mediu.

            • Maria :

              Imi pare rau sa te dezamagesc dar nu ploua cu joburi in Europa de Vest. Exista joburi mult mai bune ca in Romania, se ridica restrictiile de munca dar romanii tot vor trebui sa concureze cu specialistii din Vest (iti vine sau nu sa crezi, exista specialisti si in Vest).

              Nu tot ce zboara se mananca!

  • horace :

    Tocmai de aia multi in Romania prefera (unii chiar viseaza) sa se angajeze la niste corporatii. Ca firmele mici in general au patroni heirupisti, fara viziune pe termen lung si care in plus isi mai bat joc si de angajati…

  • bogdan :

    Motivele pentru care la interviu apar doar sub-mediocri sunt:
    1. Din spate vin foarte putini absolventi decenti (din experienta mea, cam 90% din absolventi sunt irecuperabili). Iar pe cei citiva buni se bat toate firmele din domeniu. Si cam toti aleg firmele mari si care lucreaza in topul tehnologiei, unde se pot dezvolta profesional. Concurzi cu Bit Defender, Amazon, Intel, AMD, IBM, Infineon, fi9rme unde proaspatul absolvent are sansa sa invete meserie de la colegi cu 10-15 ani experianta, intr-un management de tip vest-european, evreiesc sau american. asha ca sansa de a gasi tineri buni e aproape 0.
    2. specialistii actuali cistiga in general bine spre foarte bine la aceleasi firme mari, au ajuns in pozitii de middle management si n-au nici un chef sa schimbe locul de muncaq bine platit si sigur, unde se mentin la zi cu tendintele din tehnologie cu pozitia de administrator de sistem la o firma mica.

    De aia la interviu iti vin doar sub-mediocri care stiu sa faca doar citeva chestii, mai mult mecanic decit intelegindu-le, si care-s nemultumiti ca nu cistiga cit aia bni din domeniu, fara sa stie de fapt de ce se intimpla asta.

    In momentul de fata, pe piata de IT e criza mare de angajati buni, din spate nu vine nimic, asha ca firmele mici nu mai ajung sa prinda nimic.

    • Alin :

      Si acolo cei cu 10 ani experienta miroase altfel? banuiesc ca nu.
      Oare de ce si multinationalele angajeaza mai degraba un student fara experienta decat un specialist cu 10 ani de munca (nu ma refer la cei care stau 10 ani fara sa faca nimic).

      • bogdan :

        Pai… depinde de domeniu. In IT e preferat oricind unul cu 10 ani experienta, bun, unui tinar incepator. Dar… si domeniul IT e mare. Daca faci munca mecanica, fara prea multa valoare adaugata, e posibil sa se prefere la un moment dat altii sunt mai ieftini. Daca programezi antivirusi sau aplicatii pt amazon.com, sau daca proiectezi procesoare intel, controllere de retea broadcom, angajatorul va prefera sigur pe cel cu experienta, pentru ca un mic rateu iti poate lua 10% din venituri.

        Totdeauna in domeniile unde valoarea adaugata a angajatului e mare vor fi preferati cei cu experienta.

  • Texas :

    Deci omul cauta un IT-ist care sa stie sa faca aia si ailalta si voi l-ati luat la “11 metri” cu “salariul e prea mic, lasa ca ne-am desteptat si noi”, “mergi, ba, la psiholog”, “esti amator”, “mai ia o pauza”….
    …o gramada de frustrati pe forumul asta…

  • ciprian :

    Pentru mine e foarte simplu. Pot avea o cariera de succes pe bani putini in mediu academic – fara stres si cu program de trantesc usa dupa mine la 5 si ma duc la bere fara sa ma mai gandesc la servici.
    Daca cineva vrea un om cu peste 10 ani de studii superiore, cu diploma de Doctor Inginer, care sa lucreze pentu el 24/7 si sa se condamne la o viata de stres si nopti nedormite , acel cineva trebuie sa plateasca efortul depus.
    Ca sa ma intorc in mediu privat eu as cere peste 3000 de euro dintre care 1500 sa ii depun in asigurai de sanatate private. Asta doar daca sunt in .ro altfel sumele ar fi mult mai mari.

    • bogdan :

      Se vede ca esti cam rupt de realitate.
      In primul rind, in domeniul IT nu se munceste 24/7. Sunt perioade de final de proiect cind uneori se muncesc 10-12 ore/zi, uneori si in weekend, dar astea-s 4-8 saptamini pe an. In 5rest se muncesc 8-9 ore/zi. Cit despre salariu… pretentiile tale sunt usor exagerate. Se dau salarii de 3000 eur/luna, dar la angajati cu experienta de 7-10 ani minim.

      In rest, respect alegerea ta. Intr-adevar, mediul universitar stresul e foarte mic, volumul de munca la fel, timpul liber berechet. Si se poate trai decent si cu bani putini.

      • Alin :

        ba sunt servicii de IT unde se lucra 24/7

        • bogdan :

          In cite schimburi?
          Nu-mi spune ca un IT-ist bun lucreaza 24/7, ca stiu ce se intimpla la macar 15-20 de firme. Si orice firma care ar incerca sa impuna asha ceva si-ar pierde angajatul in 2-3 luni.
          Sunt exemple de firme unde esti “de garda” in anumite perioade, dar asta e cu totul altceva.
          De exemplu la Amazon, o saptamina din 5-6 esti… “On call”. Adica oricind apare o avarie, primesti un sms, intri cu vpn in reteaua locala si rezolvi. la orice ora. In saptamina aia nu mergi la bere, nu pleci din raza de acoperire cu net. Dar de aici pina la munca 24/7 e cale lunga,

          Cu stresul te inteleg. In IT stresul in general e mare, mai ales daca lucrezi in topul tehnologiei si nu-ti permiti intirzieri. Dar cu volumul de munca 24/7 iti spun sigur ca n-ai dreptate.

          • ciprian :

            Sunt unul dintre angajatii care au renuntat dupa 6 luni intr-o firma partener Vodafone. Lucram pe hartie 8 h/ zi dar in general eram ‘on call’ 24/7 ca sa repar sabotaje de la firma mama si decizii ale unor sefi incompetenti cu diplone in economie si afaceri si cu cerinte imposibile. Am avut putine nopti dormite calumea si putin timp in care sa nu stau logat in sever. Bineinteles ca aveam un salariu extrem de bun pentru un prospat absolvent dar stresul la care am fost supus m-a facut sa ma orientez spre mai putini bani dar o viata mai sanatoasa.
            Nu zic ca nu ai dreptate, ca multi dintre “profesionistii” cu experienta nu sunt ceea ce cred ei ca sunt dar in cazul meu – am diplome si experienta, pe langa oferte pe care le refuz constant desi au salariu atractiv, pentru ca refuz sa lucrez sub oameni mai slab calificati ca si mine. In medu academic seful tau de obicei de cu cateva oridine de magnitudine mai pregatit si mai calificat iar cerintele lui sunt intotdeauna la obiect.

            • bogdan :

              Cirpian, experienta ta a fost una nefericita si bine ai facut ca ai plecat. Lucratul mai mult de 10 ore/zi in mod constant iti distruge sanatatea mai repede decit ai crede. Plus ca ce rost mai are sa cistigi un sac de bani daca n-ai timp nici sa te bucuri de ei? Dar realitatea din domeniul IT e total diferita de “experienta” ta cu partenerul Vodafone. Stiu o droaie de persoane care lucreaza in domeniu, si, in afara perioadelor de final de proiect, cind se mai intimpla sa muncesti 12 ore/zi (citeva saptamini pe an), regimul de munca e de 8-9 ore/zi.

              Oricum, succes in cariera universitara.

        • alunelu :

          Se lucreaza 24/7, dar in mai multe schimburi.

    • Ion :

      Bravo, Cipriane!

  • Spider :

    Matale pe bani putini vrei sa profiti din plin de un IT-sit si te vaiti amu la noi …
    Pune-te in locul unui IT-ist care are un asemenea pretentios si zgarcit patron si la fel o sa judeci ! … Deci incearca sa te substitui si o sa fie o dovada de maturitate , cu siguranta si articolele pe viitor vor fi mai bune , realiste si cu mai mult bun simt in * timp de criza * ! …

    • bogdan :

      Unde zice omul ca “pe bani putini”. Butunoiu spune doar ca nu gaseste nici tineri absolventi dornici de afirmare (cum se gaseau acu 10 ani), pe care sa-i formezi intr-un an-doi, nici specialisti care stapinesc domeniul si care iti produc din prima zi. Se gasescu doar oameni cu experienta de 10 ani, plafonati in 2-3 competente, oameni care n-au in ei dorinta de a invata mai mult. Si cu care nu prea ai ce face.

  • Adrian :

    Si domnule George B,cu aceste articole dvs alimentati si ascutiti catre agresivitate aceasta lupta de clasa.
    Cat timp nu asezati valorile umane,omul,fie prin munca in acest caz in centru o sa aveti o imageine degenerata asupra lumii sociale,asa cum o aveti cu articolul in care ati declarat ca oamenii mai varsnici miroase urat.Nu stiu daca in vestul copiat si idolizat de noi cu un asemenea articol ati fi avut succes.
    Daca contiunuati sa scrieti articole si mai radicale,atunci in acest caz stiti ce se va intampla?,Cu timpul veti fi ignorat,uitat si marginalizat in societate indiferent de cat de destept,inteligent sunteti sau care este trendul de marketing cu titlu pompos lipsit de esenta.

    • bogdan :

      Ce limbaj de lemn…. To’ar’shu Iliescu ar fi invidios pe textul asta…
      Unde zice in articol ca “oamenii mai varsnici miroase urat” (apropo, corect e “miros urit”, asta ca sa faci acordul intre predicat si subiect, care se studiaza prin gimnaziu…)
      Nu oamenii virstnici “miroase” urit, ci oamenii cu 10 ani experianta care stiu sa faca doar doua lucruri care le-au fost cerute la serviciu. Si nimic in plus.

      • Adrian :

        Bogdane:
        “Pana si mirosul ne e altfel decat la « ceilalti », si hainele la fel, ni se imbiba cu « ceva » pe care cartile de biologie il descriu si il explica pana in cele mai mici si cinice detalii.”
        In limbajul limbajul tau de fier,cum inelegi?
        Nu toti cu 10 ani experienta sunt plafonati,deci Gb a generalizat,ce a ce nu este corect.

        • bogdan :

          A trebuit sa caut pe google ca sa gasesc citatul ala la alt articol. Era frumos din partea ta daca puneai si un link atasat citatului…
          10 ani experienta se obtin la 35 de ani, nu la 50. la 50 teoretic ai 25 de ani experianta si se presupune ca esti guru pe domeniu. Asta daca ai avut intuotdeauna dorinta de a gasi solutii mai bune la problemele ivite, daca ai incercat tot timpul sa te perfectionezi. Insa daca ai facut totul mecanic, e din ce in ce mai greu sa faci fata cometitiei cu cei tineri. Partea buna deocamdata e ca tineretul care vine din spate e atrit de slab pregatit din toate punctele de vedere, incit pericolul e foarte mic.

          Dar nu inteleg de ce trebuiesa comentam alt articol aici!?!

  • valentin :

    Tratati-l pe George Butunoiu asta de HEMOROIZI ca boala PAPIONITA CHICI inca nu a fost descoperita….poate sa coste papioanele tale mii de euro…tot ca un V.I.PP.(Very Important PaPagal) arati. Asa e!, poti sa ceri atributi si poti sa nu oferi salarii, dar in astfel de situatii dezechilibrate la fel de bine poti sa nu ai pretentii. Vezi, nene GB, vezi reactia oamenilor? deja cei de la IT nu te mai baga in seama. Minunat va fi cand si femeia de serviciu, va spune unui angajator: eu nu vin pentru acest salariu! si eu muncesc si merit sa duc un trai decent. Respect toti oamenii care se respecta! Nici o munca nu e rusinoasa …atunci cand e platita! Scavagismul si inrobirea omului de catre om trebuie sa inceteze in tara noastra!

  • george :

    M-au delectat comentariile. Si nu numai cele prezente pe blog ci si cele de pe hotnews. Nesimtirea unora care sunt abonati la afaceri cu statul (adevarate bijuterii – adica nu faci mai nimic si ei bai multi) tinde spre infinit. RUSINE nesimtitule! Ne crezi sclavi??? RUSINE!

    • CineNuSeUitaInGradinaVecinului :

      Salut. Eu lucrez la o firma privata, care are contracte de furnizare de consumabile, piese de schimb si service, cu statul. Daca tu afirmi ca nu faci nimic si iei bani multi inseamna ca nu cunosti sistemul si nici nu te-ai interesat macar putin inainte sa scrii aici. Dupa ce trece termenul de plata contractual (intre 90 si 180 zile), suma de plata se cheama datorie, pentru care trebuie sa mai mergi odata la directorul institutiei respective sa mai dai inca o spaga (pe langa cea pe care ai dat-o la incheierea contractului) ca sa incasezi acea suma.
      Cauta pe net sa afli ce inseamna arierate si chiar si asa dupa ce s-a votat legea arieratelor, statul tot isi baga piciorul in tine ca privat si nu plateste si tot vrea spaga si mai mare. Eu unul imi iau salariul cu 2 luni intarziere in acest moment din aceasta cauza.

  • Oana :

    Imi pare rau ca angajatorii din Romaia gandesc asa….niciodata un tanar absolvent nu o sa fie la acelasi nivel ca un om cu 20 de ani experienta. Un limbaj se invata, un server il configurezi dupa o carte….dar felul in care gandesti sau cum pui problemele nu o sa il poti invata in 6 luni…pentru aia exista experienta…si odata cu experienta scade timpul in care inveti ceva sau numarul de gerseli.
    Dar ca de obicei angajatorii din Romania sunt zgarciti, si prefera in absolvent pe care sa il plateasca cu cateva sute de euro, si apoi sa repare oalele sparte cum se poate….

  • Marius Popescu :

    Articolele Dvs sunt cele mai bune articole de studiat din punct de vedere a psihologiei sociale,in randurile Dvs se ascund multe subtilitati de studiat si de decodificat.

    • Articolele mele trebuie citite intotdeaune IMPREUNA CU COMENTARIILE cititorilor, care devin parte integranta din ideile si mesajele pe care vreau sa le transmit. Chiar daca nu vor crede asta, eu le multumesc sincer comentatorilor pentru contributia pe care o aduc spre sustinerea acestor idei si puncte de vedere ale mele. Pentru ca, pana acum, aceste comentarii nu au facut decat sa confirme ceea ce banuiam eu, si niciodata invers… 🙂 GB

      • Adrian :

        Deci recunoasteti ca aruncati “o bomba” extremista,creati unele exagerari care tiind deja spre aroganta (pute=varsta+40,cod in limbaj C)apoi studiati reactiile,ca sa va faceti Dvs o demonstratie,sau bani in mod indirect
        Ca si specialist in HR,om real,eu sunt sigur ca nu crdeti pana la maxim in tot ce ati scris,ci voit ati exagerat,tocmai pentru a studia “reactiile”.Daca chiar credeti, atunci imi pare rau de psihicul Dvs,mai tarziu va trebui sa vizitati un psiholog.

      • madalina :

        si articolele tale, George, confirma ceea ce banuiam noi… stii, pestii din acvariu ne privesc si ei pe noi cu acelasi tip de remarci ca ale noastre, sau poate chiar mai dure 🙂

  • Marius Popescu :

    Dle George
    Dvs sunteti un diversionist social perfect si inteligent,aruncati o bomba cu extreme sociale bine incolacite,subiectele atinse sunt cele mai sensibile din punct de vedere social,apoi in sinea Dvs urmariti reactia,si aveti o mare satisfactie,cand toti isi “pun botul” si va ataca din stanga si dreapta.Nu stiu daca voit sau inconstient vreti sa alunecati spre extrema de a fi pe partea “deavolilor” societatii,pe care stiti si Dvs,nu sunt iubiti,si va place la nebunie de a fi in ipostaza “baiatului rau”.Dar ma intreb care este rostul acestor articole duse catre anumite extreme? Sunt mai mult variante de raspuns:
    1 aveti o satisfactie de implinire de sine,de autodemonstratie a caracterului,nu vreau sa folosesc alt cuvant mai vulgar.
    2 Incercati sa descrieti oglinda prin care vedeti Dvs societatea,dar la inteligenta subtila pe care o aveti nu cred ca vedeti nici macar Dvs chiar asa de mult imaginea oglindita deformata pe cum l-ati descris.(adica imagine extrem de “concava” din punct de vedere angajat si extrem de “convexa” din punct de vedere angajator)
    3 profitul material.
    4 combinatia primelor 3
    Puteti alege Dl George raspunsul corect.

    • Stefan :

      Domnule Marius Popescu, eu cred ca GB isi face un mare rau scriind astfel de articole (a mai avut unul cu oamenii de 40+ care put!). Ok, ca le pune la el pe blog, este in regula, libertatea fiecaruia. Dar cand isi expune aceste idei pe HN (poate plateste expunerea, poate un prieten, poate este co-actionar …) se vede exact din comentariile postate cat de depasit este in Recuiting.

      GB isi face un deserviciu prin aceasta “reclama” negativa. Stiu ca orice reclama, chiar si negativa, este tot reclama. E adevarat, reclama negativa merge la manelisti si pitzipoance. Dar nu merge cand este vorba de lucruri serioase! Si Recruitingul este un lucru foarte serios.

      Eu personal, dupa cele 2 articole si reactiile la ele, nici nu m-as mai deranja sa il contactez in vederea unei colaborari (desigur ca i-as citi tot blogul ca sa ii cunosc foarte bine prejudecatile). Daca as vrea niste tineri IT-isti, nu as apela la un om de 50+ pentru asta, mai ales dupa acest articol din care reiese foarte clar ca a pierdut contactul cu generatia tanara si cu acest domeniu. Daca as vrea niste muncitori seriosi de 40+, exclus sa cred ca GB ar putea sa aprecieze obiectiv pe cineva dupa articolul trecut in care toata lumea pute.

      Domnule Butunoiu, nu lasati vanitatea sa va strice munca din anii precedenti. Toata lumea dupa 40+ pute, dar nu trebuie sa fim atat de evidenti!

  • sum ting wong :

    ice am asugi… sir

  • dan :

    un om din IT isi poate dezvolta usor propriile proiecte, pentru afara sau la noi in tara. de ce ar vrea sa aiba 1000 de euro, muncind la o corporatie si cu atat mai rau la un patron ajungand tampit de la servici, cand poate face lucrul asta de acasa, foarte usor si chiar castiga mai bine.
    la 25 de ani mai trebuie sa mai si citesti, sa te plimbi, sa iubesti si sa te bucuri de viata, nu sa ajungi sclav la 7 seara, tant de atatea proiecte care nu se mai termina.

    sunt n exemple de tineri care au diverse site-uri pe care le veti descoperi pe afara, probabil facute de studentii pe care dumneavoastra ii cautati si ei nu au timp sa aplice. romanii oricum dau clasa multor tari. daca nu puteti oferi intai 2000 de euro salariu, compania dumneavoastra nu produce ceea ce trebuie, trebuie sa va reprofilati.

    cu ceva ani in urma, in plin boom economic, am vrut sa ma angajez la o companie mare in Romania, insa au apreciat cunostintele si au subestimat vointa si pasiunea. asa incat am venit acasa, am realizat propriile proiecte iar acum pot sta linistit pe cont propriu. in afara unei fete frumoase la biroul dumneavoastra, nu exista alt motiv pentru care as vrea sa aplic la un job
    😛

  • pycoder :

    Prea multe generalizari!

    1. daca UNII oameni cu 10-20 de ani experienta in IT (e cam … general termenul, evident) au avut o anumita reactie, de aici nu rezulta ca toti cei cu 10-20 de ani experienta in acest domeniu au aceeasi reactie sau gindesc la fel; eu m-as intreba mai degraba de ce anuntul dlui GB NU a atras candidati valorosi si cu competentele cerute? Oare nu exista, au plecat toti la Google? Oare nu o fi ceva in neregula si cu anuntul?

    2. in principiu, un om care ofera un job are toate drepturile din lume sa ceara oricit de multe competente de la un angajat, nu e nimic in neregula aici; de asemenea, el poate sa ofere un salariu oricit de mic, iarasi, nu e nimic in neregula; daca poti cumpara un submarin cu 1$, de ce sa nu o faci?

    in tarile care au inventat … IT-ul, in special cele anglo-saxone, functioneaza insa anumite obisnuinte: salariul este frecvent anuntat in ad-ul de angajare, nu se mixeaza prea multe domenii informatice pe aceeasi pozitie, se plateste munca suplimentara, exista specificatii ale proiectelor, exista spatii de lucru care indeplinesc niste standarde legale, etc.

    aceste obisnuinte intra in firea lucrurilor, la fel cum este evident ca la servici angajatul munceste efectiv 8 ore si nu sta la tigari sau pe youtube jumatate din timpul de lucru.

    o intrebare ar fi, de ce in romania, smecheria angajatilor este izomorfa (e un termen din matematica) cu smecheria angajatorilor, indiferent ca vorbim de IT, contabilitate, fluturi sau pompe funebre? or fi angajatorii romani niste modele de manageri profesionisti, iar IT-istii cu experienta 10-20 de ani niste lichele calificate sau, mai degraba, au defecte/obisnuinte comune ?

    sofismul autorului:

    p1: stiu ce inseamna IT (e adevarat, dl GB stie)
    p2: pot sa cer oricite competente intr-un ad de angajare si sa ofer orice salariu (e iarasi adevarat)

    concluzie: oamenii din IT nu inteleg ca e criza, ca studentii pot invata in 1-2 ani tot ceea ce altii pretind ca stiu din 10-20 de ani de experienta (e fals)

    as mai spune urmatoarele: am lucrat si in firme mici, si in multinationale, si in firme serioase, si in firme care tratau programatorii ca pe lucratorii la santuri; observatia mea … generala: peste tot, exista oameni competenti care pleaca dintr-o diversitate de motive, si oameni incompetenti care ramin dintr-o alta diversitate de motive. aceste doua diversitati/multimi nu se intersecteaza niciodata.

    happy coding++;

    pycoder

  • alvarados sentimento :

    Ai dreptuci, doctore, ce sa zic…
    Problema e ca afara ploua TOT TIMPUL de cam multa vreme. Asta din 2008 a fost asa la mishto, nu erau salarii sa te sperie pe vremea aia, doar banul de la banca se dadea la greu, pe mai nimic. Dupa care tot popoul’ muncitor a platit la loc, basca i-au dat si afara.
    Pe vremea lui Billa’ Clitton’ da. Dar vezi…si aia s-a terminat prost si a definit de fapt mentalitatea ‘angajatorului’ care avea sa urmeze. IT-ul e in competitzie permanenta cu India si China, ca mai toate :-), asa ca angajatorul are doar problema sa vanda ceva cuiva, ca de pus poa’ sa puna orice conditzii.
    Una peste alta omul are de tras la salarii mititele – daca nu e ceva “finantzist” sau politiciaburean – pe forever. In timp ce toate cheltuielile ii cresc. De unde vrei tu sa apara motivarea?
    Da’ taci ca poate vine Rasboiu’ 🙂 Ne scoatem 😉

  • fLoreign :

    Pana la urma cel mai bine ies aici tinerii absolventi, care, pare-se, au inteles foarte bine la ce sa se astepte de la o astfel de oportunitate.

  • Vax :

    Coane ai multe “probleme”.
    Dacă ești așa “capabil” în a face o analiză atunci încearcă să-ți găsești problemele.
    Singurul lucru pe care l-ai reușit de minune, prin aceste “analize”, este acela că ne-ai convins că nu înțelegi și mai grav cred că nici nu poți.
    Nu te obosește și pe tine această stare a ta? Eu asta văd că ești obosit și ar trebui să iei o pauză.
    Nu te forța să nu-ți plesnească ceva, doamne ferește!

    Parcă îmi și pare rău că te-am băgat în seamă prin acest comentariu.

  • A :

    2000 este un salariu mai mult decat decent. Sa fie si pe cartea de munca, nu de alta, dar sa putem vorbi de o situatie in care ambele parti arata maximum de interes pentru a face lucrurile corect.

    intervine problema de educatie. oamenii (in speta tinerii angajati) se asteapta sa fie educati si sa li se arate ce sa faca. asta este realitatea. eu sunt perplex. mai ales cand vine vorba de banii astia si cand informatia este disponibila gratuit pe internet pentru cine stie sa caute. ar trebui sa ai un minim de initiativa si sa te poti descurca singurel, daca ar fi cazul. nu ar trebui sa fie cazul, dar ar trebui sa te descurci singurel.

    apoi revenim la problema de mentalitate a angajatorului. 2000 de euro presupune un nivel de excelenta. angajatul va trebui sa asigure un nivel tehnic foarte bun, disciplina si pasiune simultan in ceea ce face, initiativa si disponibilitate la efort in reprize. si mai ales trebuie sa livreze sub presiune. avem o problema aici, pentru ca foarte putini sunt capabili efectiv sa vina cu toate aceste calitati. asa ca alege si pregateste-te pentru eventualitatea cand nu vei gasi o singura persoana cu toate aceste calitati. ce faci? ii pui in carca unui singur om toate aceste atributiuni chiar daca stii clar ca nu se descurca singur? pai, in practica, se intampla…

    si revenim la oferta din piata. persoanele care invata ce e de facut si stiu sa o faca bine, din pasiune se vor duce catre proiectele care le fac placere (in tara, daca se poate, mai des afara). asta este realitatea. raman multi care ar vrea sa faca, dar nu pot. si cand ai si un proiect de doi lei (stiu ca un patron pune la suflet solutia pe care vrea sa o creeze, dar totusi…) ar trebui sa te gandesti ce oferi, ca sa ai asteptari mai realiste. mai bine iei 3 care fac o particica, ii platesti cu 700 pe fiecare, si te asiguri ca ii poti inlocui usor (pregatirea sa fie scurta). parerea mea.

  • gogu :

    2.000 de euro pe luna poate fi un salariu mic pentru programatori de un anumit nivel si mare pentru alti softisti.
    dar nu asta e important
    ce ma face sa cred ca nu cunoasteti piata mai deloc e faptul ca va asteptati la valuri de studenti care sa astepte joburi de tipul asta. E o meserie grea si imputita cu multe zile in care stai 8 – 10 ore in care nu produci nimic pentru ca nu iti iese nimic, deadlinuri stranse pe care le depasesti – ca de sunt puse de un manager care habar nu are cu ce se manca…
    si peste toate numarul de licentiati in domeniu e de la mic spre foarte mic – adica sunt 7000 de locuri (se zice) in facultati dar procentul celor care chiar termina e 20-30% restul se lasa pe parcurs.

    v-as recomanda sa va angajati mai intai o persoana care cunoaste piata si apoi sa va suparati pe it-isti ca vor 2000 de euro – repet nu e mult

  • Ion :

    Felicit tanara generatie ca se vinde scump. Legea cererii si a ofertei functioneaza. Daca nu gasesti angajatul dorit la salariul propus ai patru alternative:
    1.maresti propunerea salariala
    2.faci singur taskurile pe care le ceri
    3.inchizi afacerea
    4.te relochezi, daca e posibil…

    • Ion :

      Ah, ar mai fi si varianta cu trainingul…adica iei unul mic si il cresti, sperand ca il vei fideliza, daca te porti frumos cu el. Pe vremuri , asa se proceda, luai un tanar sub aripa ocrotitoare, il invatai, il stimulai si il faceai ucenic de nadejde.

  • eu :

    Tot ce a scris posesorul blogului este corect. Daca discutam de o firma cu principii sanatoase de existenta si dezvoltare sau de una din tarile de la vest de Arad. In conditiile in care societatea noastra e una imatura la momentul acesta, cel putin pe segmentul managementului resurselor umane, supusa inculturii patronilor (ca nu se pot numi manageri) sau angajatilor (si e vorba de o cultura a muncii, a negocierii abilitatilor si cunostintelor in raport cu plusvaloarea creata, astfel incat sa rezulte si beneficiile materiale) postarea domnului recruiter Butunoiu este inutila.
    Cat am avut de-a face cu angajatori, pana acum, cel mai prost angajator a fost statul, cel mai neserios micul angajator si cel mai serios, pana acum, multinationala. Tatal meu lucreaza la un mic intreprinzator care a acceptat un om de 55 de ani printre angajatii lui tocmai pentru ca apreciaza si plateste corect ceea ce poate sa faca tatal meu, care si-a permis sa ceara un pic mai mult decat i se da colegului de departament si de responsabilitati, tocmai pentru ca vine cu o tona de experienta in plus. Experienta asta ii permite sa rezolve mult mai repede si cu mai putine costuri eventuale probleme si, mai mult, previne anumite costuri inutile viitoare, costuri care ar exista daca tatal meu nu si-ar folosi expertiza.
    Pe de alta parte, am lucrat intr-un domeniu in care a trebuit sa angajez oameni. interesant a fost ca 80 % dintre ei cereau inainte de a oferi si, mai mult decat atat, considerau ca merita din start anumite beneficii materiale, fara a-si pune problema plusvalorii pe care o creeaza. Si atunci am spus PAS. Cum era normal.
    La fel cum mi se pare normal ca unui asa-zis manager care solicita enshpe mii de responsabilitati de la un singur om (nu sunt si nu voi fi IT-ist, asa ca tot ce ati scris inainte, de sequeluri, databaseuri sau oracleuri suna ca japoneza la adancime), caruia ii ofera, in schimb, un pic mai mult decat nimic, sa i se dea cu FLIT.
    Totul tine de cat de serioase sunt ambele parti, de cat de mult sunt instare sa ofer eu, angajator, de cat de mult ofer eu, angajat si, mai presus de asta, de cat de buni suntem fiecare dintre noi. Ca avem pretentia sa castigam cat mai mult fiecare dintre noi, cu consum minim de resurse, asta e valabil peste tot.
    In rest, mi-ar placea sa stiu de ce a esuat angajarea managerilor de calitate la companiile de stat de care s-a ocupat titularul blogului. Nu am gasit un om capabil? Sau nu am stiut sa cautam ? Poate e nevoie de o reorientare profesionala, nu ? N-o mai fi de actualitate expertiza actuala, corect ?

    • ioana :

      poate l-a vrut pe tatal tau deoarece la SOMAJ sunt niste chestii pe care le primeste angajatorul daca are salariati cu probleme sensibile cum ar fi varsta, boala, handicap…deci angajatorul fomist a ales bani de la stat, nu pe tatal tau. sunt unii angajatori care au facut carare pentru banuti aia. foarte rau ca statul incurajeaza astfel de practici pe bani oricum putini. in ziua de azi se gandeste saracacios….bine ca am serviciu si uite asa trece viata. mai bine iei o gradina si te ocupi de ea udand salata si rosiile, sau mai bine pictezi tricouri decat sa fi sclav.

      • eu :

        Tatal meu e perfect sanatos si nici nu era somer, a plecat de la o alta firma. Pur si simplu a dat peste un patronel serios, atat tot, care stie sa-si aprecieze oamenii. Nu inteleg de unde ai tras concluzia de mai sus, dar sunt bucuros sa aflu.

  • Adrian :

    Dvs ati trimite IT ul la cursuri daca apare ceva nou?
    Sau credeti ca fiecare trebuie sa-si plateasca singur cursurile?

  • Gelcu :

    Observatie: Strategic vorbind, nu vad de ce o firma mica ar mai avea nevoie de Exchange, Active Directory, etc.

    Exista solutiile de Cloud Computing de la Google, Microsoft, etc. care ofera Email, Calendar, Contacts, Host-are web site, Office, colaborare (documente, voce, video, chat). la preturi modice; in plus nu presupun exitenta unui specialist IT.

    Nu trebuie sa fiti suparat ca resursele umane IT sunt scumpe. “Nu trebuie sa dati cu tunul dupa ciori”, adica sa folositi resurse scumpe pentru activitati care s-au simplificat mult in ultimii 3-4 ani.

    Oamenii de IT sunt scumpi pentru ca produc valoare si au devenit componenta principala in procesul de generare venituri pentru firme.

    Pana la urma este vorba de un management deficitar care nu se adapteaza la mediul dinamic de business si tehnologic.

  • x :

    O singura intrebare: Dumneavoastra domnule Butunoiu ce tarif practicati pentru o recrutare pe care o faceti pentru o companie? In mod cert un tarif mult mai mare decat ar practica un proaspat absolvent de facultate care poate ar avea mai mult timp si mai mult entuziasm de depus pentru acest lucru. De ce oare se intampla acest lucru? Pun pariu ca toate cunstintele dumneavoastra teoretice in acest domeniu pot fi invatate de un absolvent intr-un an, poate doi . In rest tot ce aveti este experienta, faptul ca poate ati mai trecut prin multe proiecte asemanatoare si un foarte bun marketing (mai mult sau mai putin corelat cu realitatea – ati fost implicat in programul de angajat manageri privati la stat – imi cer scuze daca ma insel- si rezultatul este cam nul). De ce aplicati o alta masura in cazul celorlalti candidati la joburi? De ce spuneti ca seniorul cu vechime trebuie sa se multumeasca oarecum cu salariul unui junior in timp ce dumneavoastra nu faceti acest lucru?

    • Mandala :

      Excelent! Gustul propriului medicament 🙂

    • Eu cer tarifele respective pentru ca le pot obtine! Se numeste “Legea cererii si a ofertei” si functioneaza la fel, dar absolut identic, si pe piata muncii. GB

      • razvan :

        Exact, ati cerut ceva pentru care ati facut o oferta financiara. Corelatie cere si oferta financiara paralela ca sinele de tren, rezultat 0 (ZERO). Intr-adevar “Legea cererii si a ofertei” functioneaza. E frustrant sa fii batut cu propriile arme 🙂 Si atuncea, dupa ce am “salvat” companiile statului cu managerii alesi de mine pe spranceana, vin si ma plang pe blog ca Steve Jobs nu vrea sa munceasca pentru mine pe 3 lei.

      • Gelu Soferu' :

        “Gura pacatosului adevar graieste”
        deci, d-ul GB considera ca pt serviciile sale cere cat poate obtine (si nu cat merita(?)), dar are pretentia de a cere unui angajat sa ceara cat merita dupa propriile sale criterii de evaluare (aparent lipsite de continut.)
        Expresii ca “eu stiu bine ce e acela IT. Eu insumi am invatat limbaje de programare, am proiectat si dezvoltat singur aplicatii software” denota amatorism.
        Opinia mea, cand o persoana imi spune asa ceva il consider un idiot care se da mare – desigur exista si exceptii, dar d-ul GB nu sunteti una. Daca nu e cu suparare, cate limbaje de programare cunoasteti? le cunosteti bine? de la 1 la 10 ce valoare va dati? cunoasteti limitarile fiecarui limbaj de programare?(pt ca exita la fiecare) etc…
        Ca observatie: scrierea unui programel de genul “hello world” nu poate fi considerata nici de nota 1.
        Exista o problema in managementul romanesc. Tine de cultura noastra, romanesca. Ne dam cu totii a tot cunoscatori.
        Nimeni nu stie tot, d-ul GB.
        Cineva spunea: “Stiu ca nu stiu nimic…” oare ce vroia sa spuna?

      • eu :

        Aha, si daca ar fi sa ne gandim ca ati cere cat meritati, ati cere mai putin ? Sau sa intelegem ca prost nu e cine cere, ci cel care da ?

        • “Cat meriti” e un nonsens intr-o economie de piata. GB

          • eu :

            Oare ? In acest caz nu e nimic gresit sau aiurea in a cere Passat si 2000 de euroi. Si nici de blamat. Cu atat mai putin de luat la pret de matineu in postarea dvs. Corect ?

            • Marius Bosman :

              Bravo “eu” ! Am citit articolul si undeva lucrurile nu se pupau, insa comentariile tale au scos la iveala nepotrivelile. S-a spus de multe ori ca prin a te angaja te vinzi , asa ca intrebarea finala e cine pica de fraier: cel care da sau cel care cere?De ce ne plangem de insuccesul ofertei de munca, daca lucrurile se fixeaza in piata?

            • Daca ai sanse bune sa obtii ceea ce ceri, nu e nimic aiurea sau gresit, evident. Daca ceri acelasi lucru la nesfarsit si nu il obtii niciodata, e o problema pe undeva… 🙂 GB

          • Gelu Soferu' :

            Iar gresiti d-ul GB, “cat meriti” reprezinta o evaluare in cadrul economiei de piata.
            E drept un lucru in societatea romaneasca: pt cine face afaceri cu statul (e un exemplu) nu prea are sens – de-aia sunt si scandalurile cu tunurile alea, nu?
            Intr-o societate pur capitalita, acel “cat meriti” reprezinta un scor obtinut dintr-un proces de evaluare.
            Nimeni nu cumpara un produs pt ca e de vanzare, si pt ca isi poate permite sa si-l cumpere – il cumpara pt ca are o necesitate, are un o suma si o evaluare – in romania, doar statul roman incalca aceste reguli.

            • “Cat meriti” = cat obtii – intr-un anumit context, evident! Restul e doar speculatie. GB

              • madalina :

                nu intotdeauna, George, eu am obtinut frecvent mult mai mult decat meritam, mai ales cand am intrat in industrie si nu stiam nici alfabetul ei, dar apoi a fost si invers :), e ca la Piticot: mai sari trei casute, apoi mai stgnezi doua ture… viata nu e liniara, e in salturi, insa ca suma algebrica, da, poate fi ok

  • ET :

    Exista capitalism medieval? Prietene, tu nu ai proprietatea termenilor pe care-i folosesti. Pune si tu manuta pe o istorie a capitalismului si lasa imbufnarile pe internet.

    • madalina :

      🙂 🙂 🙂 excelent!!!

    • Mandala :

      Draguta, in mod evident oricarui cititor, ma refeream la un mod primitiv de a practica capitalismul si nu la situarea capitalismului pe scara timpului.

      Insa, daca tot aduci asta in discutie, poftim lectura despre capitalism; vei vedea ca el exista de cand timpul, imbracand diverse forme:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Capitalism

    • eu :

      Capitalism medieval = ironie, pamflet. Pune si tu manuta pe o istorie a ironiei sau pamfletului si lasa aiurelile pe internet.

      • ET :

        Din punctul meu de vedere lucrurile sunt clare. Pana la urma ce era, ironie sau pamflet? Oare n-ar fi trebuit cumva marcata in text, un smiley, ghilimele, ceva?

      • madalina :

        oximoron 🙂

        • eu :

          Perfect adevarat. Ma bucur ca mai intalnesc si romani fericiti…

          • madalina :

            dar eu nu sunt fericita 🙂

            • eu :

              Problema ta

              • madalina :

                🙂 as fi vrut sa fie doar a mea, din pacate e o SOCIETATE intreaga, echivalentul “learned helplessness… si nu numai in RO

                • eu :

                  Nu, nu e problema societatii decat daca vrei tu sa fie problema societatii. Fericirea sau nefericirea, la fel ca implinirea sau nu, la fel ca dezvoltarea personala sunt problemele fiecaruia dintre noi, mai ales ca avem de ales. Cata vreme am mintea libera, am optiunea de a alege. Cand nu mai am mintea libera, nu mai aleg eu, ci ii las pe altii sa aleaga pentru mine.
                  Aici sunt perfect de acord cu afirmatia ”daca nu iti convine, nu….” orice ar fi in loc de puncte – puncte.
                  In rest, totul e cancan !

  • Ovidiu Alexandru :

    Dragii mei IT-isti, o privire in perspectiva ar putea lumina o alta fata a lucrurilor. IT-ul nu mai e ce era acum 20 de ani. It-ul s-a comoditizat. Poate putin fortat, dar IT-istul de la administrare, are un rol de instalator. Asta nu face aceasta meserie mai putin respectabila, ca orice lucru facut cu bun simt si responsabilitate. Practic nici nu iti trebuie facultate, nu trebuie sa scrii un algoritm complicat (nu trebuie sa inventezi cheia franceza) ci doar sa inteleagi niste parametrii de functionare a sistemului, sa folosesti eficient google si cam atat. Asta nu inseamna ca o facultate nu inseamna si nu aduce alte beneficii si un alt nivel, dar pentru anumite responsabilitati IT cerunte azi pe piata, nu o gasesc necesara.
    Trebuie sa observam asta, IT-ul a devenit o meserie comuna si ar urma ca si salariile sa scada, pe termen mai lung, ce-i drept.
    Si inca ceva, in Europa IT-ul nu e platit mai bine ca in romania (ca raport salarii/cheltuieli). IT-ul este o industrie exceptie in Romania, cu salarii mult peste media tarii (avantajat putin de legislatie), ceea ce nu se intampla in Europa.
    Cat despre cerinte, salariu, responsabilitati…pana la urma e vorba doar de o negociere intre angajator si angajat. Si aici ajungem la atitudine, abordare, plasare in context, care e de fapt interesul fiecaruia…?

    P.S.: Robert X. Cringley zice in cartea lui “Accidental Empires” ca sunt trei tipuri de programatori: “the straight “lumpen” programmers (working for IBM, insurance, banks); the nerds (working for Microsoft); and the hips (working for Apple)”. generalizati putin si ganditi-va…in care categorie va incadrati? O lectura amuzanta: http://www.cringely.com/2013/02/10/accidental-empires-part-8-chapter-2-the-tyranny-of-the-normal-distribution/

    • avenirv :

      corect.
      80% din indienii ce lucreaza in state nu au la baza computer science sau altceva legat de IT. dar au facut cate ceva in IT in india (incepand de la line 1 in support), au obtinut tone de certificari si sunt ieftini. vedeti pe jobserve.com ce oferte sunt in state, 40-70 / h. mizerie !
      de ce ? Infosys, tata, etc preseaza preturile in jos. si nu este vorba numai de coderi (adica programator ce nu are habar de arhitectura) sau de cei ce lucreaza la aplicatii simplute ci si de cei ce implementeaza sisteme pe baza carora rezista intreprinderile. au ramas sap-istii, ceva cei din bi si inca cateva domenii de acest tip. asta si pt ca se cer, in special la sap, si cunostinte in domeniul biznisului.
      dar este adevarat: se comoditeaza totul.
      IT-isti adevarati, ce stiu ce insemana un algoritm, o lista, un vector, etc nu prea mai sunt. marea majoritate a absolventilor de IT nu au habar de ele (vorbesc de state, nu mai stiu in alte parti), dorinta lor este sa lucreaze in biznisineibling, adica sa implementeze aplicatii packaged gen sap, peoplesoft, obia, ebs, ss-urile, jde, etc.
      150K+benefits este un salariu bunicel in state, este echivalent cam cu 30K euro in Romania. google si ms nu inseamna ca dau acel salariu. nici apple. ceva bani au facut atunci cand a trecut perioada de asteptare impusa si au putut sa vanda actiunile luate cu discount, cu conditia sa nu fie piata jos.

      inca ceva pt cei care vorbesc de lucrat de acasa: tendinta in state este sa NU se mai lucreze de acasa. vedeti de curand ce a facut sefa cea mare la yahoo parca.

      totdeauna adevarul este pe la mijloc, realitatea este mai gri.

  • […] de crestere economica, cedeaza angajatorul. In criza, cand merg toate prost, nu cedeaza niciunul…Comenteaza pe blogul lui George Butunoiu […]

  • Mandala :

    “sa-si dea demisia daca nu-i mai convine la un angajator”? Atatia ani de bussines in recruting pentru dvs. s-au cristalizat in giuvaerul asta de gandire?
    Dupa atata experienta in domeniu, la asta se rezuma arsenalul dvs., asta e ideea centrala a strategiei de abordare a unei negocieri cu un potential angajat ??? Asta e ceea ce reusiti sa emiteti dupa “a Master’s Degree in Business Administration from The Academy of Economic Studies and a Master’s Degree in Human Resources Management from the National School of Political and Administrative Studies, Bucharest.” ?
    Si va mai plangeti in articol de angajatii cu experienta care nu invata nimic de-a lungul anilor…

    Felicitari GB! In intampinarea a ce scria cineva mai sus: articolul dezveleste imaginea unui practicant de capitalism medieval veritabil, care reuseste sa fie surprins (!) de dinamica pietei pe care activeaza de 20 de ani si a carui singura solutie este lamentarea.

    • madalina :

      DA, asa e in lumea reala din tarile dezvoltate: cat stai in joc, orice joc – de la job pana la sah si casatorie, faci TOTUL sa fie bine si negociezi, insa cand nu esti multumit, atunci DA, iti dai demisia, adica iesi din joc.

      Insa il deplang pe George in lupta lui cu morile de vant din Patrie.
      Singurul sfat amical ar fi ca uneori sa “imbrace” un pic ceea ce afirma, asa cum un medicament eficient dar neplacut gustativ e imbracat intr-o coaja dulce si frumos colorata.
      Si poate… sa renunte uneori la loja anagajatorului si sa mai stea cu noi angajatii jos in stal – acolo unde contributia fiecarui instrument e mai corect perceputa de un “recruiter” care selecteaza.

      • Andrei :

        Nu se pot compara problemele unei societati dezvoltate si evoluate cu o tara care e cu 50 de ani in urma, chipurile in curs de dezvoltare.
        In tarile dezvoltate iti dai demisia pt ca ai unde sa pleci. In Romania trebuie sa te muti din oras ca sa poti pleca in alta parte, exceptand 2-3 orase mari; sau poate ar trebui sa devenim un popor colonist ca americanii; tragem cheia si plecam… si nu aceea e lumea reala; e destul de bolnava daca analizam mai bine; poate doar tehnologic vorbind ar fi mai reala…

        Asemena si pentru argumentele din articol. Tinerii au aflat cu cat se vinde munca lor in afara si nu se mai vand ieftin cand stiu ca sunt bani si patronii nu ii dau; evident daca au pe cei ii cere.
        Apoi vorbind de cei cu vechime, e destul de dificil sa tii pasul cu tehnologiile si piata in contextul in care stai cate 10 ore la munca ca sa faci fata, ai o familie, 1-2 copii, o casa de intretinut si o viata sociala. Sa spunem ca mai apuci sa citesti ceva in cateva zile pe luna, dar nu poti face performanta si aici ajungem la selectia naturala, fiecare face cat il duce capu.
        Dinamica societatii din occident iti da mai mult timp liber pentru tine comparativ cu ce e la noi.
        Muncesti ca sa traiesti sau traiesti ca sa muncesti?

        Articolul e bun pe jumatate, cealalta jumatate exagereaza….

    • razvan :

      Ca sa nu fim rautaciosi, tu cam ce crezi ca se poate invata dupa “a Master’s Degree in Business Administration from The Academy of Economic Studies and a Master’s Degree in Human Resources Management from the National School of Political and Administrative Studies, Bucharest.” E plin de diplomati de ASE si SNSPA la giseu la banca care incaseaza facturi la electrica si romtelecom. Singura specialitate din ASE care are valoare e Cibernetica, cel putin avea cu multi ani in urma acuma nu mai stiu cat valoreaza.
      JB este portretul tip al romanasului care a inotat prin ape tulburi, la momentul potrivit, s-a orientat dupa cum batea vantul, si-a umplut carnetul de adrese, a lins unde era curat si mirosea frumos si in anul de gratie 2013 a ajuns la concluzia ca lumea s-a schimbat. Tineretul care are ceva in cap nu mai pune botu’ la gogosile patronului de succes pentru ca stie ca poate sa castige aceiasi bani cu jumatate din munca fara a avea de indurat pildele unui grof, ca tot suntem in era medievala :)))) Capitalismul salbatic s-a demonstrat ca nu aduce prosperitate, geniile de la Harvard, Cambridge, Yale etc. s-a dovedit ca sunt niste clovni tristi deconectati total de realitate (cunosc cateva specimene destul de bine), teoriile capitalismului de factura medievala sunt depasite etc. Si ce facem in cazul asta, pai ne suparam ca vacarul pe sat.

  • Stefan :

    :))) Domnul Butunoiu este chiar comic. Incepe cu “scuturatura din 2008” – adica acum 5 ani si termina cu faptul ca vrea “un tanar”! Pai “nene”, daca un tanar lucra in 2008 in IT si a avut probleme la firma (se stie ca firmele de IT au fost cele mai putin “zguduite” de criza), in anul 2013 “tanarul” nu mai este atat de tanar. Are spre 30 – 30+ de ani.
    Ah, desigur, nu numai ca cei peste 40+ “put”, dar in IT si cei peste 30+ “put” pentru ca … ????
    Eh domnule Butunoiu, daca nu intelegeti generatia tanara, continuati sa visati!

  • Cosmin :

    V-am urmarit si cu alte ocazii. Sunteti plecat pe alta planeta, cu tot respectul! De ce nu incercati un experiment: incercati sa supravietuiti o luna cu un salariu de genul celor pe care il ofera clientii dvs si mai ales ai altora(mediu pe economie-sic). Observ ca ii sustineti. Mona Musca v-ar putea oferi indicatii pretioase. Cum va explicati si cum ne explicati, ca tot romanul, odata ce a trecut granita e de vreo zece ori mai productiv. Inclusiv hotii si cersetorii. Management performant cu angajati rupti in fund nu s-a mai vazut, sau poate aveti dvs. vreo reteta secreta. De ce nu ne-o impartasiti, am deveni toti antreprenori de succes. De salariatii din banci cu raspundere imensa, scoli si experienta pe masura, servind protipendada semianalfabeta pe salarii de 1.300 de lei ce parere aveti? Se gandesc la “binele comun” sau isi vor folosi inteligenta pentru a crea strategii de supravietuire in locul celor de dezvoltare personala? Pana cand, intr-o zi, isi vor aduna tot curajul si vor spune: pana aici. Dupa aceea, totul e tacere. Vreo sase luni sau mai bine, pana cand vor intalni un confrate da-al dvs. sa le povesteasca despre lupta de clasa si binefacerile capitalismului de Dambovita! . Am lucrat si in strainatate (mai la vest), iar acolo un argument de genul: inflatie, faptul ca esti calificat si faci o munca de calitate sau ca randamentul e proportional cu gradul de multumire al angajatului sunt, oricare dintre ele, suficiente pt. o crestere a salariului (una marginala e drept- 300-400 de euro), cam cat salariul mediu pe economie in Rommanica.

  • Vlad Ionescu :

    O intrebare in afara subiectului. Vi s-a intamplat ca un C.V. necontrafacut sa spuna foarte putin despre o persoana, mai ales in sens negativ, adica C.V. sa fie impresionant si autentic, iar persoana in cauza, cu multa experienta, batuta in cap rau de tot, iremediabil? De cateva luni am ocazia sa contemplu un astfel de exemplar si sa ma intreb incontinuu cum a reusit totusi sa pacaleasca atata lume atata de mult timp? Si nu numai in Romania!

  • cir :

    In 1997 “scuturaturile” de pe piata si salariul mizer (50 USD) oferit pentru programare in IT (programare in Delphi ) m-au facut sa renunt la acest domeniu si sa lucrez ca inginer in amenajari interioare. In 2013 “scuturaturile” dintr-o companie cu patron autocrat si multe rude bagarete, incompetente m-au facut sa renunt la postul de inginer si sa pornesc pe cont propriu intr-un domeniu tinut ca hobby, dar in care nu pot spune ca excelez. Ei bine am descoperit ca pe cont propriu e MULT mai bine dpdv financiar. Fara sa fac performanta deosebita, intr-un an as putea sa-mi cumpar un SUV pe firma (daca as avea si eu “pasarica” cu jeep-ul, des intalnita la patronii romani). Prefer 50 % sa adaug valoare produselor existente(certificare bio) si 50 % sa fabric alte doua produse. Nu mai suport inca un patron roman (cu toata morga, insinuarile si orgoliul lui) fie el in IT (domeniu drag mie si cu care tin legatura), fie pe salariu de 2000 EURO. Dragi patroni in IT, la modul cum v-ati purtat si continuati sa o faceti (criza e o acoperire buna in aparenta) veti lucra in curant cu pakistanezi, indieni ori chinezi. La ei defectele pe care le reclama acum patronul sunt traditie…

  • clasic :

    un patron burtos care se crede guru. parca tu esti cu managerii privati la stat. vai ce rau e statul dar cand il jumulim noi e buuunnnn.

  • cristian :

    inca un articol marca GB care starneste aprige polemici in spatiul virtual. probabil este inca o manevra sau o strategie de PR a dnului GB de a iesi in evidenta.
    acest articol se inscrie in acelasi tipar al celui cu batranii nesimtiti ce nu vor sa plece din firme pe cu totul alte motive decat cele de competenta (ca nu arata bine, nu pot merge pe tocuri cui de 20cm, etc.).
    fratilor, treziti-va ! omul asta are o firma de recrutare resurse umane si se doreste a fi unul dintre “guru” head hunter-ului din romania. cu asemenea mentalitati, e clar de ce toti ne dorim sa plecam din tara.
    presupun ca si comisionul de recrutare/plasare e pe MASURA !?!

  • Vlad Ionescu :

    Finalul e foarte tare!
    Asta este Romania profunda si de la aceste mentalitati atat de puternic inradacinate in gena noastra ni se trag multe din relele aparent inexplicabile cu care ne intalnim in fiecare zi. Cred ca un efort sustinut si consistent de educatie a libertatii si responsabilitatii, derulat cel putin 20 de ani incontinuu, ar mai putea aduce o sclipire de normalitate.

  • Un roman intors intr o Romanie haotica :

    Buna zius dl GB,

    Am si eu o intrebare despre procesul de selectie Manager la companii de stat. Cum se face ca jumatate din “managerii” pe care i ati recrutat cu atata diligenta sunt fosti directori sau fosti membri in consiliile de administratie ale acelorasi companii de stat? Si cealalta jumate este hartuita de aceeiasi fosti directori sau mai rau actuali “manageri” de banci care au facut gaura in fotoliile in care i a plantat BNR ul cu ceva ani in urma (ex Tarom)?
    Si mai interesant este faptul ca ati avut sute de CV uri din care sa alegeti, multe ale unor romani cu experienta si educatie in strainate, care ar fi putut aduce macar putina mentalitate vestica sau etica a muncii intr o companie de stat si totusi “managerii” locali au castigat. Oare argumentul suprem al selectiei a fost ca un profesionist cu experienta in Vest nu s ar putea adapta la managementul balcanic, bazat pe relatiile intre fostii securisti?
    Stiu ca sunteti un admirator al artei si muzicii clasice si de aceea va provoc sa va intrebati de ce oameni ca Enescu, Brancusi sau Ionesco au creat si prosperat in Vest. N o fi fost vorba de aceeasi lipsa de adaptabilitate la cultura balcanica? Sau poate neintelegerea maretiei lor de catre “managerii” locali ai vremii?

    Cu stima,
    Cristian

    • razvan :

      JB, e doar un un head hunter scolit in Romania, conform CV-ului. Are si el credite de platit, amante de intretinut, chermeze la care trebuie sa ajunga sa se dea mare etc. Din contractul de vanatoare de manageri a dat cel putin 25% spaga la cine trebuie si conditia ca sa se joace el de-a HR-ul national a fost sa aleaga pe cine vor aia care au dat banul. Simplu… Si in timpul liber, JB cugeta despre relatiile patron-angajator, ca daca i-a scazut cifra de afaceri cu 90% fata de boom ce sa mai faca si el :)))

  • Mihai :

    Nu sunt de acord cu articolul si o sa spun de ce (chiar daca am doar 8 ani experienta ca si developer, nu 10-20).

    Daca un om cu 10-20 de ani experienta acopera doar jumatate din lista de cerinte, atunci probabil dreptatea e de partea omului si lista de cerinte nu este concentrata pe nevoile concrete ale angajatorului. Angajatorii au tendinta sa puna chestii acolo pe lista de cerinte doar asa, sa fie, ca poate va fi de folos pe viitor la alte proiecte. Nu ai cum sa acoperi toate alea ca si developer, si de multe ori dupa ce mergi la interviu afli ca de fapt omul avea nevoie neaparata de vreo 3 din cele 10 cerinte, restul erau acolo asa, just in case.

    Oameni cu 20 de ani mai tineri care stiu sa faca aceleasi lucruri? Corect, amandoi lucreaza cu aceeasi tehnologie. Cam aici se termina asemanarile si incep deosebirile. Cum poti sa compari un om care s-a batut de 80-90% din problemele frecvente care apar in utilizarea unei anumite tehnologii si stie ce sa faca cu ele cu unul care sta 2-3 zile de fiecare data cand intalnateste cate o problema si o rezolva de obicei prost? As zice ca nu exista pricepere in calcularea costurilor ascunse din dezvoltarea software.

    Experienta mai multa = salar mai mare, punct. Eu am avut sansa ca debutant sa lucrez in echipa cu un developer (din Marea Britanie) care avea 62 de ani, si in fiecare problema intalnita ramaneam uimit de ce solutii elegante si bine gandite enunta, chiar daca el nu mai scria prea mult cod la proiectul respectiv. Putea sa faca asta pentru ca le mai intalnise si cu alte ocazii in lunga lui cariera. Sa compari debutanti cu oameni cu experienta e ca si cum ai compara mere cu pere.

    Sa spui ca ai experienta in IT pentru ca iti administrezi singur serverele si din aceasta cauza intelegi cum ar trebui sa fie un developer in anul 2013 este absurd si irelevant.

    • Mihai :

      Se refera la developeri comentariul meu, daca anuntul initial era despre retelistica, atunci nu se aplica tot ce am scris

  • Un fost It-ist :

    am citit articolul si mi-ai adus mainte de momentele in care imi cautam de lucru in Romania in domeniula asta. Si cu aceasta ocazie am invatat ca :

    1) daca un anunt contine cuvintul adiminstrator de retea, in ochii angajatorului asta inseamna : adiministrare de servere, helpdesk pentru angajatul care are mailuri foarte importanta pe care le tine pe computer din 1990 toamna si nu se opiate desparti de ele chiar daca sint filme si poze cu pisici, intretinere de imprimante, adica te suna sefu sa ii schimbi cartusul la imprimanta cu cerneala ca sa nus e murdareasca el pe miine, intretinerea centralei telefonice.

    2) Daca scrie programator cu experienta = nu coteaza ca tu ai facut programare in, sa zicem C#, ca nu e mare lucru sa perfoprmezi la fel in perl sau php sau java, a doua zi de la angajare, e doar o chestie de nuanta, nu-i asa ?

    3) Daca scrie cunoastere retelistica reprezinta un bonus = pe linga pusul ghirtiei la copiator si schimbafrea tonerului la imprimanta tu trebuie sa tragi cablurile pentru ca angajatorul e prea chitros sa cheme o firma de tras cabluri si nu vrea sa dea banii. si asa te-a angajat pentru toate celelalte ce mai conteaza inca una in plus.

    4) daca anuntul contine si ceva specificatii de soft gen adobe, sau qaurk sau si mai rau vre-un soft obscur de contabilittae, nu numai ca parerea aluia care da anuntul e ca tu ca it-ist trebuie sa stii ca si tatal nostru softurile astea dar nmai trebuie sa o ajuti si pe piti de la marketing sa modifice poza in Adobe, sa ii sopui cum se pagineaza in quark sau sa stai toiata ziua cu contabilele sa le exoplici ca au busit baza de date care nu suporta cifre cu punct ci numai cu voirgula , desi ele stiau pentru ca facusera cu doua ore inainte un curs care le invata fix chestia asa.

    Fix de aia firmele au serviciile pe care le au. pentru ca sint angajatori care spun si ce, e simplu si eu pot sa fac asta ba chiar am facut asta.
    Pai si atunci la ce va mai trebuie It-ist cind stiti atite, servere exchange, Active Dirrectory, programare soft si alte alea, doar sint simple si se fac foarte usor pentru o organizatie, faceti-le dvs. Astfel reusiti sa va prezervati resursele pentru, sa zicem recurtarea de manageri privati prentru statul roman.

    Simplu, nu ?

    • Vlad Ionescu :

      1. Exista aici o eroare de logica. Ma refer doar la un singur aspect punctual al acestui comentariu. Chiar daca un angajator s-a pricepe foarte bine la toate, tot are nevoie de angajati fiindca nu le poate face pe toate din lipsa de timp. Ar fi si ineficient d.p.d.v. managerial.
      2. De acord cu faptul ca angajatorul trebuie sa fie forte clar si explicit in ceea ce cere de la potentialul angajat, acesta fiind insa liber sa accepte sau sa refuze. Judecatile de valoare pline de consideratii pseudo-etice sau pseudo-profesionale nu cred ca isi au locul intr-o piata libera. Take it or leave it. Period!

      • Murphy :

        un manager inteligent isi ia exact atatia oameni cati are nevoie, fiecare cu calificarile necesare afacerii respective, dar nu pune elita profesionala sa mature pe jos in birouri, ca sa economiseasca salariul femeii de serviciu, totusi!

  • eu :

    ” Angajatorul zice: « Ei, sa imi arate omu ce stie, mai intai, si ca chiar vrea sa puna osu la treaba, si sa vezi cum ii dublez eu salaru in sase luni si il trimit la embea si peste tot… ». ”
    Asta nu exista.. in corporatii cu salariul cu care te angajezi, cu ala mori +/- 5-10%
    SI care era problema cu omul cu 10 ani exp care cere 2000 eur? Cam cat il sfatuiati dvs sa ceara?

  • Mihai - Reply to m.c.petrescu@gmail.com :

    Concluzia articolului este in mare masura adevarata insa modul in care ati ajuns la ea pare dubios. Sa inteleg ca ati pus un anunt de angajare cu cerinte detaliate si vaste (doar o presupunere intrucat nu ati publicat anuntul pe blog) si apoi ati fost surprins de ce absolventii nu au aplicat. Pai aici este problema. La vederea unei liste interminabile tinerii dau “skip” si nici nu indraznesc sa aplice. Daca dvs cautati un absolvent cu potential care sa fie dispus sa invete de ce nu ati pus asta in anunt de la bun inceput? (alta presupunere – banuiesc ca aceasta lipsea din anuntul initial). Nu se poate sa cautati si sa gasiti un “Mercedes nou cu un far spart” la pret de DACIE! Cred ca paradigma ar trebui schimbata si sa incepem sa fim toti sinceri clarificand ce se da si ce se cere.
    2, mentalitatea ca “s-o gasi un roman ITist bun la toate” gata sa accepte un salariu “de criza” este complet gresita. De ce ar trebui sa accepte din start un slariu mic daca el are potential de a genera un plus valoare la firma la care lucreaza? Doar pt ca piata manipulata de departamentele umane ale diferitor companii au hotarat sa scada salariile (si asta nu este o speculatie) ? Normal ca salariul trebuie legat si de performanta companiei si piata dar nu exclusiv
    3, ideea ca cineva poate asimila cunostinte in 1,2 ani este pe cat de relativa pe atat de irelevanta. Depinde ce cunostinte se cer. Daca doar trebuie sa te prinzi ca un cablu USB nu intra in priza de la 220, ok. Daca trebuie sa obtii un CCNP, MCSA insa, nu sunt de ajuns 2 ani.
    4, dialogul “imaginar” mentionat cred ca este tipic pt anagajtii din sectorul public sau din firmele mici. Problema este de actualitate si grava, angajatii nepunandu-si problema calificarilor suplimentare si al carierei. La firmele serioase insa (Oracle, CISCO, Microsoft,etc) lucrurile stau altfel. Managementul performantei functioneaza iar “ratatii” zboara rapid. Cei ramasi au un standard destul de ridicat care sa le permita sa faca in continuare IT la oricare alta firma ;).
    5, in cazul in care piata locala nu poate plati un anumit salariu pot exista angajatori externi care sa si permita. Cazul meu de exemplu :).

    Cu stima
    Mihai Petrescu

    • Nu e loc pentru toata lumea la firmele “mari si serioase”, care fac lucrurile asa cum spui tu, intr-adevar! Si nu e o scuza faptul ca nu lucrezi la o astfel de firma dintr-o mie ca sa fii indolent! GB

  • Injnieru :

    Recruiterii astia sunt ceva in genul comentatorilor de fotbal, au jucat putin fotbal sau deloc dar sunt experti. Ii fain sa ” faci” pe expertul. L-as vedea pe GiBi(cata aroganta) sa mearga el la interviuri si cu pretentiile salariale actuale.

  • Gelcu :

    Piata IT devine tot mai “globala”. Pentru un om de IT calificat intr-un anumit domeniu se plateste intre 90,000-130,000 $ pe an (brut).
    Pentru oameni cu viziune mai larga de la 130,000-150,000 $ pe an (brut) in sus.

    Daca te uiti in anunuturile de resurse umane din Romania din domeniul IT, angajatul ideal ar trebui sa fie hiper-calificat.

    In aceste conditii este firesc sa nu se ajunga la un echilibru pe piata muncii IT.

    Este foarte clar ca IT-ul este un lux pe care nu si-l pot permite IMM-uri sau firme cu cifre de afaceri sub 10 (poate chiar 50) milioane EUR.

  • jrj :

    Alo , moshu’, da tot o dai inainte cu ‘daca nu iti convine, da-ti demisia, deschide o afacere proprie,etc’ celor care cer mai mult sau sunt nemultumiti. Dar ce ar fi sa nu ii angajezi pe cei care ti se par ‘exagerati’? Ia-ti tu angajat in IT cu 500 de euro, vezi ce si cum face, si lasa-ne in durerea noastra pe restul. Pai la banii aia cred ca iti angajezi doi vanzatori de supermarket, poate ti-or fi buni . Vii ca proasta si te plangi ca nu gasesti ? Pai mi se pare culmea ! Mai ca m-ai induiosat cu povestile tale nemuritoare. Hai , sictir!

  • Ionut :

    Pai vad ca la Contact Us apare Dorobanti si o vilutza in poza, se vede ca esti un chitros…. asha ca spor la treaba. Fa-le tu pe toate.

  • Marius :

    Stimate domn, acum apox 10 ani am venit la dvs in urma unui anunt de angajare, culmea tot pe IT. Anuntul de angajare era destuld e vag, fara multe informatii. la interviu, de la administrare retea, hard si software, ati ajuns sa cereti dezvoltare de aplicatii [macros si altele] pentru un salariu mult mai mic fata de ce aveam la momentul respectiv si foarte important, fata de lista lunga de to do in compania dvs. Nu ma indoiesc ca si acum este acelasi lucru si poate considerati ca un om ar trebui sa fie scalv pe plantati pt banii aia, dar va contrazic.

    o zi buna va doresc si asa cum v-am spus si atunci, daca gasiti omul care sa faca ce va doriti pe acei bani sa ma anuntati ca il angajez eu cu +50%.

    Marius

  • un IT-ist :

    Dl. Butunoiu regasesc in articolul dvs. aceasi aroganta ca si in cel cu batranii care put.
    Sa va explic cum priveste un IT-ist piata muncii in acest moment:
    a. numarul de studenti(si deci viitori juniori) va atinge pragul minim anul asta
    b. in 2014 se dechide piata muncii din UE pentru romani iar multi seniori vor lua calea tarilor din nordul Europei
    b. firmele romanesti de IT, invatate sa prosteasca juniori(in unule cazuri firmele sunt chiar fitoase), nu sunt neadaptate noilor realitati(vezi punctul a si b)

    Sa stiti ca in IT nu mai merge cu tehnicile de “stapanire” a angajatilor(ca sa parafrazez ce mi s-a spus mie o data). Firmele care vor vrea sa mai “faca” IT in Romania vor trebuii sa respecte angajatii si sa nu mai ii pacaleasca cu tot felul de trucuri ca sa ii angajeze(si aici nu vreau sa dau exemple, ca sunt multe).

    Si chiar dc firmele isi vor baga mintile in cap si vor trata un agajat cum ar trebuii, tot nu va fi de ajuns. Pentru ca nu este economic posibil ca o firma romaneasca sa plateasca cat plateste una nemteasca. Si nici Romania nu arata la fel de bine ca alte tari din Europa.

    Deci intrebarea care trebuie sa v-o puneti, in conditiile in care Romania nu ofera prea multe unui IT-ist, atunci ce pot sa ofer eu ca si angajator ?

    • Razvan Candea :

      50 % din postari sunt de la IT-isti care inteleg exact cu ce se mananca meseria asta. Nea GB citesti si matale ce zic oamenii pe aici?

    • un IT-ist :

      se pare ca am scris prea repede, s-au strecurat niste “typo”(e ca dvs. cautati pe cineva care tasteaza la nervi corect gramatical, lol ) :

      “Dl. Butunoiu regasesc in articolul dvs. aceasi aroganta ca si in cel cu batranii care put.

      Sa va explic cum priveste un IT-ist piata muncii in acest moment:

      A. numarul de studenti(si deci viitori juniori) va atinge pragul minim anul asta

      B. in 2014 se dechide piata muncii din UE pentru romani iar multi seniori vor lua calea tarilor din nordul Europei

      C. firmele romanesti de IT, invatate sa prosteasca juniori(in unule cazuri firmele sunt chiar fitoase), nu sunt adaptate noilor realitati(vezi punctele A si B)

      Sa stiti ca in IT nu mai merge cu tehnicile de “stapanire” a angajatilor(ca sa parafrazez ce mi s-a spus mie o data). Firmele care vor vrea sa mai “faca” IT in Romania vor trebuii sa respecte angajatii si sa nu mai ii pacaleasca cu tot felul de trucuri ca sa ii angajeze(si aici nu vreau sa dau exemple, ca sunt multe).

      Si chiar dc firmele isi vor baga mintile in cap si vor trata un agajat cum ar trebuii, tot nu va fi de ajuns. Pentru ca nu este economic posibil ca o firma romaneasca sa plateasca cat plateste una nemteasca. Si nici Romania nu arata la fel de bine ca alte tari din Europa.

      Deci intrebarea care trebuie sa v-o puneti este: in conditiile in care Romania nu ofera prea multe unui IT-ist, atunci ce pot sa ofer eu ca si angajator ?

      • Razvan Candea :

        Tot nu ai pus CV-ul :). Da un mail ca ai sectiunea Contact US si poate ajungi sa lucrezi in Dorobanti , eventual sa iti cumperi ciorbita ieftina de la Nic

      • un IT-ist :

        @Razvan(in aceeasi nota sarcastica):
        Iti dai seama ca nu am indraznit sa trimit CV-ul catre acest job “de cariera” care ma va “ajuta” sa “invat multe”.

        Oare cei de la HR chiar cred formularile astea ? Sau isi dau si ei seama ca mint de dimineata pana seara ? Cred ca sunt niste sociopati(oameni fara constiinta) 🙂

  • fiti destepti si cereti! :

    va spun eu nu exista echilibru si respect in relatiile de munca. patroni vor sa fim baieti destepti atunci cand tratam pentru ei, vor sa zdrobim concurenta, sa negociem la sange pentru ei iar cand tartam ce e pentru noi patroni vor sa fim prosti. pai sa se hotarasca vor ori destepti ori prosti? unul destept e destept in primul rand pentru el ca nu era patronul cand el invata

    • Propagandista :

      angajatorul te vrea “prost, nu prea inteligent, fara noroc”, obedient in relatia cu el, si “orgolios” , destept , in relatia cu concurenta. Asta , da, personalitate bipolara 🙂 ))) Hm… tratamentul psiho-pupu, costa cam mult in Ro, deci, dragi angajatori, va rugam, un salariu mai maricel, daca va doriti personalitati puternice, in relatia cu concurenta, si personalitati dificile in relatia cu voi. 🙂 ))

      Altfel … ne faceti sa renuntam de buna voie, la calitatea de angajat 🙂

  • Razvan Candea :

    Gabriel…. se vede ca nea GB nu prea are treaba cu IT-ul.E doar un patron roman.

  • Gabriel si sunt IT ist :

    GB intreaba:
    ” Si de ce nu ai invatat mai multe in toti anii acestia, ca sa nu ajungi intr-o astfel de postura ?”
    Si dl George in acest domeniu atat de vast, exact care din cursuri sa le faci?,ce este actual?
    Exista cursuri de baza ca si: CCNA,Adm Retele,Linux,Active Directory,sunt carti de citit,etc …dar la Dvs se cere exact MS Exchange ,la altii se cere Postfix,la altii altceva
    Daca Dvs sunteti versat in domeniu IT ar trebui sa stiti ca se cere unele cunostinte de baza in domeniu IT, apoi de a vedea capacitatea de a vrea si putea sa-si insuseasca,sa-si rafineze,sa se adapteze exact pe cerintele DVs intr-un timp cat mai scurt.Oare de ce firmele mari tin traininguri pentru ce noi? oricui trebuie un timp de adpatare la cerintele exacte,de ex poate maine nu veti folosi Excnage ci altceva,mai nou.
    Si inca ceva,un student la orice fac de calculatoare nu face express curs de Exchnage,ci cursuri de baza despre serviciile de email,sau altele,urmeaza ca acest student sa-si rafineze cunostintele lucrand,studiind la fiecare caz,si sa aiba capacitatea de adpatare la altceva intr-un timp cat mai scurt,ca tehnologia merge inainte.Si cursurile acestea sunt scumpe,si angajatii prefera sa nu plateasca din buzunar,tocmai din cauza acesta.Facecti o gresala imensa sa refuzati un om deoarece nu a lucrat exact litera cu litera in ce a ce cereti Dvs.
    Repet Dvs in calitatea si inteligenta pe care o aveti ati putea selecta pe oricine in care vedeti ca se va adapata cerintelor Dvs intr-un timp foarte scurt,chiar daca inainte a facut de ex servicii email in Qmail/Linux.Aici nu am vorbit de bani,acesta este un alt capitol.
    Dvs va trimiteti IT stul la curs?

    • Razvan Candea :

      Nu atasezi si un CV? La cata miere ai in post mai ca vrei sa te si angajezi la el

  • Razvan Candea :

    M-a enervat la culme articolul. Pai nea GB matale vrei un student pe care sa il angajezi cu 400 E pe luna sa iti faca AD , Exchange , SP , System Center si statii de lucru eventual sa iti si migreze in cloud juma de infrastructura. Si aia cu invatatul intr-un an de zile ..bre sunt chestii care se invata numai dupa ce dai cu capul de ele si iti pierzi nopti pe la munca incercand sa gasesti solutii.
    Breee ce cauti matale e om cu 4-5 ani de experienta in Sysadmin nu student .
    Nu stiu ce grup de firme ai matale dar sa stiu sa nu aplic niciodata

  • unu scarbit rau :

    Eu zic: indiferent de domeniu sau de pozitia in firma, nenea patron ori pui singur osu’ la treaba ori platesti pe cineva corect, adiq ceva mai mult decat te lasa inima pe matale. Am cunostinte destule, patroni, care dau salariatilor foarte putini bani si multe cerinte, reprosuri, jigniri dar la baruri cu parasute scot repede portofelul, dau ciubuc mare doar chelnerilor sa nu el scuipe in mancare sau cred sincer ca viata normala e doar pentru ei. Ne-am cam saturat de intretinut ANGAJATORI, ne-am cam saturat sa punem umarul sa le fie doar lor bine….caractere curvasaresti, fice, fii, neveste, mame, amante, vile si masini scumpe. Vere, mai da si calului de mancare! si taranu stie asta

  • razvan :

    Din ciclul cugetari din carti americanesti scrise pentru vatafi si mini vatafi de multinationala, care cred ca au inteles ce este capitalismul adevarat. Sau si mai rau pilde intru confortu patronului roman cu pamant intre deste care crede ca a inventat apa calda si doar el intelege capitalismul. Nu as pune un asemenea “head hunter” sa-mi caute nici femeia de servici. Dar in final fiecare isi conduce afacerea cum crede el mai bine. Eu prefer sa am angajati fericiti platiti ultra corect pentru munca pe care o depun si care sa fie reactivi cand am nevoie de ei. Cand am, impart profitul cu ei cand nu am stiu ca isi vor face treaba la fel de bine si ca la prima problema nu se vor cara lasandu-ma cu ochii in soare, pentru ca stiu ca nu ii mint si nu imi bat joc de ei, iar daca firma e in impas vor trage la fel de tare ca si mine sa iesim din rahat pentru ca au avut deja x experiente cu patronul roman care considera ca banii firmei sunt banii lui si angajatii sunt sclavii personali care trebuie sa-i asigure lui intreprinzatorul privat o viata de nabab pe bani putini.

  • alin :

    ati raspuns lui gaby…astept sa vad ce le faceti doamnelor. acum va spun si parerea mea: cat timp sunt o gramada de romani, barbati si femei, care au plecat in strainatate la munca, fie ea munca intelectuala sau cu spinarea, eu zic ca oameni muncesc si nu fug de munca……dar ecr si ei niste bani care s ale ajunga pentru un trai de salariat curat, ingrijit si fara griji ca nu si-au platit gazul acasa. Patroni oare vor sa venim imbracati cu bani de la jobul al doilea?

  • Marilena :

    Marilena Ilie – recrutor forta de munca, contarcte in tara si strainatate

  • Marilena :

    Ioana ai cam spus verde in fata cum stau lucrurile de multe ori. Se vede ca femeile sunt mult mai dezamagite de raporturile de munca, ptr. ca sunt platite mai prost exact pentru acelasi post. Dar ce te faci cand Patronache dupa ce ca nu plateste niste salari decente intretine atmosfera de cearta intre colegi ca sa se verse unul pe altul??? sau vrea ca pentru ceva bani extra sa ridice cate o fustita??? Chiar daca esti patron sau angajator nu inseamna ca lumea se reduce la tine, la randul tau nu te poti descurca fara femeia de serviciu care sterge geamurile, fara fata care face cafeaua de la coltul strazii, fara cel ami bun agent de vanzari pe care il ai, fara cel mai bun IT-ist, etc. Acolo unde e bine salariatii raman, cand oamenii nu vin deloc sau vin si pleaca, in acea firma E O PROBLEMA MARE si nu e a pietei muncii sau a salariatilor ci a MANAGEMENTULUI.

  • ioana :

    Firmele serioase au raporturi de munca echilibrate, bazate pe respect, pe lege, etc., salariile sunt rezonabile, chiar atractive; oamenilor li se cere si fac atat cat se poate duce in timpul orelor normale de lucru. In locurile unde lumea se intrece==hai sa vedem care cui ne-o tragem mai bine, eu ma fac ca te platesc, tu te faci ca muncesti==lucrurile se complica, variantele se inmultesc dar toate duc la dezastru. In acest mediu tulbure SALARIATUL are diferite optiuni: sa faca foamea, sa fie sclav, sa munceasca doar pentru el (poate sa-si faca un fular la andrele ), sa-si dea demisia daca nu ii convine sau cea mai tare dintre toate sa gaseasca acel loc de munca menit sa il puna cu adevarat in valoare si sa ii aduca si satisfactii financiare. ANGAJATURL are si el variante: sa o aduca LA O ASA MUNCA pe ma-sa cea cocosata, pe nevasta cea urata de care nu stie cum sa mai scape sau pe amanta cea pitipoanca. REVENITI-VA TOTI! OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTIVIT SI CU SALARIUL BINE MERITAT!

  • Gabi :

    @Gg nu stiu ce firma de IT ai tu dar din ce se vede nu e cine stie ce. Intuiesc ca e una din clasicele firme de 5-8 angajati blocate in timp si tehnologii vechi

  • Mike B :

    Anuntul in sine este, sa spunem asa, “tare slabut”.
    O persoana normala la cap nu sta 8-12 ore pe zi sa faca ceva numai pentru bani. Oricind exista varianta de a face aceiasi bani pe alte cai (…:)) nu intram in detalii ce si cum, in Romania)
    Un anunt profesionist si pentru profesionisti arata cite ceva din atmosfera si cultura firmei, posibilitatile de dezvoltare, partile interesante ale jobului etc.
    Angajatorii buni se feresc de candidati pe care ii intereseaza numai banii dar acei angajatori buni stiu si ei “sa se vinda”

    • madalina :

      Hi Mike, ultima ta fraza – asa e si din experienta mea! Salariul e doar unul din elemente! Ma uit intr-adevar la evolutia short term si long term, la stabilitatea companiei si cultura ei, tin mult sa cunosc reputatia ei si unde isi vinde produsele, ce cifra de afaceri, bonus, daca imi ofera training, etc. Dar mai ales cui raportez – e foarte important.

      Si intr-adevar, un anunt trebuie sa contina detalii mai multe. Cel care posteaza jobul, VINDE ceva, deci poate cand iti vinzi ceva trebuie sa pui in valoare calitatile produsului, indiferent de gen. E usor sa iei un model de pe net, nu?
      Take care 😉

  • Dora :

    @Raluca, la cat de firfiriu e IQ-ul tau, ma mir ca vii cu astfel de texte. Esti “indispensabila”(ca indispensabilii) ptr ca stai zilnic sub biroul ochelaristului-sef executand intocmai ordinele. Daca n-ai face asta, cum toti stiu ca iti cade scuipat din gura de cat de desteapta esti, nu ti-ai gasi loc nici macar in cea mai infecta bodega. Ca femeie de serviciu ma refer. Pentru chelnerita ar trebui macar sa te ajute fizicul. Cat despre sarcinile pe care le tot ceri, sa-ti dea D-zeu pana ajungi la 11 sa faci o echipa de fotbal!

  • Alecu :

    Cred ca solutia este ca fiecare sa faca ceva pe cont propriu. Companiile au cheltuieli imense si vor profit cu orice pret. Exista atata lacomie in cadrul unei corporatii ca ma ingrozesc de fiecare data cand vad astfel de situatii.
    Sunt pentru profesionalism dar impotriva artei de dragul artei. Cat despre a produce si abia apoi a fi recompensat, daca stau sa ma gandesc cati bani au facut companiile pe munca mea si cati altii am reusit sa le economisesc in negocierile cu alte companii si tot ceea ce am primit a fost (daca a fost) un “great job!” cred ca teoria cu mai intai 2000 de coco pe luna si Passat are ceva substrat…

  • Gabriel :

    Ce vrei tu e ambitia prosteasca a unui patron ce se crede mai presus de oricine. Ala de 10-20 ani vehime nu pare sa se dea inapoi de la a invata. Il intrebi doar de ce nu stie Acad 2013 in 2009! Cel tanar nu accepta un job prost platit din cate se intelege (213E). Tu iti imaginezi irmele tale sa se duca pe rand la vale? Stai, ai mai multe pe acelasi profil? Ok, cat e salarul declarat? Cu siguranta ce vrei tu e: “pierdut sclav, cumpar altul pe euro! Munca innoileaza!” Cauta unul cu 10-20 ani vechime care vrea nu te plange ca nu stie cand tu sustii ca il poti invata. Flamanzi sunt.

  • Costel :

    Haaaaaaaa, ma uit sa vad ce hram porti si vad ca afacerea ta e recruiting.

    Sint bulversat. Daca articolul era scris de un outsider, era de inteles. Consider ca un profesionist care e luat prin surprindere ce ceva din domeniul in care activeaza, este pe din’afara. Un profesionist cind da de o problema, o rezolva, nu se apuca sa se vaicareasca, si sa se lamenteze. Oricum, in nici nu caz nu este surprins de problema

  • Costel :

    Pai si tu faci la fel, te vaicaresti.
    N-ai gasit angajat pe masura cerintelor, la pretul oferit de tine, si gata ai pus de un articol lacramos, ca vai ce mama de puturosi sint concetatenii tai.

    Ai constatat o situatie in neregula, pune politicianu la treaba, pune lucrurile in miscare, rezolva problema. Daca nu pentru tine macar pentru copii tai.

  • Raluca :

    Frateee, cum nu va place munca! Cum stiti sa va supra-mega-evaluati! Faceti-va indispensabili in firma, dovediti-va abilitatile si contrbutia pe care o puteti aduce si sa vedeti cum va dubleaza angajatorul salariul, nu mai visati cai verzi pe pereti!! Un candidat care are o imagine realista asupra valorii lui, va cauta OPORTUNITATEA sa o dovedeasca, nu un job cu sarcini cat mai putine…

    • madalina :

      Raluca, ader si eu!
      pe unde am lucrat eu asa e _ angajatii si angajatorii cam stiu ce vor, iar societatile sanatoase promoveaza relatii neconflictuale.
      Poate nu ar trebui sa vedem ca lupta intre clase si conflict, ceea ce de fapt ar trebui vazut ca NEGOCIERE, adaptare unul la celalalt, reconciliere, sau… simplu, viata. Dezacord nu inseamna conflict.
      Recunosc ca sunt stupefiata uneori de problemele pe care le ridicati voi aici in tara, ma gandeam sa ma intorc, dar sincer, acum dupa ce am citit blogul lui George activ de vreo 7 luni si retrospectiv intins pe vreo 6 ani, chiar nu cred ca voi face eforturi… 🙂

      • cristi :

        Draga Madalina si Raluca,
        Daca vrei sa ti se mareasca salariul, pleci din firma. Si eventual te intorci dupa 1-2-3 ani in firma de unde ai plecat, unde vei avea un salariu baban cum nici nu ai fi visat daca ramaneai. Eu personal nu am aplicat decat prima strategie (schimbarea firmei), nu prea imi place sa ling unde am scuipat. Dar sunt altii care au aplicat si strategie nr. 2, am vorbit cu ei si ii inteleg.
        Se mai poate intampla (chiar des) ca dupa ce tot ceri marire si sa ti se spuna “nu avem bani” sau “esti bine platit”, sa anunti ca pleci; deodata sunt bani! Stai sa discutam! Raspunsul meu? Sepe, fariseule! Alti colegi au ramas, dar depinde om si de strategiile care ii plac…
        Ce vreau eu sa intelegi Madalina – cea care nu lucrezi in Romania – este ca relatiile de munca in Romania sunt diferite. Si se bazeaza pe un power index urias. Mai simplist – obedienta vs atitudine discretionara.
        http://www.kwintessential.co.uk/map/hofstede-power-distance-index.html
        Cat priveste Raluca…vorbeste din carti!

        • madalina :

          interesant, mersi Cristi, bine de stiut, as vrea mult sa pot lucra din nou in tara!

          • cristi :

            Calculeaza-ti bine de tot pasii, in cazul in care vrei sa te intorci in Romania si lasa-ti posibilitatea unei iesiri inapoi catre Vest. Trebui sa intelegi bine ce inseamna acel power distance (te rog aprofundeaza linkul), al carui indice a urias in Romania.
            Am 38 de ani, teoretic as fi un om realizat. Am casa mea (casa nu apartament) in Buc, concedii in Europa si vara si iarna. Poate altii se considera realizati cu Lamborghini si private jet – de gustibus. Ce vreau sa spun e ca din punct de vedere material ma consider OK, dar a ajuns sa ma sufoce cretinismul si mai ales primitivismul a 90% din romani; oazele de pana acum nu imi mai ajung, imi trebuie un spatiu de civilizatie mult mai larg; drept urmare am inceput sa imi fac bagajele. La anul voi face pasul spre Vest (nu am niciun dubiu aici).

            • madalina :

              foarte bine faci, esti tanar, eu am plecat la 28! acum am 47 si mi-e dor de casa, mai exista cuvantul “dor” in dexul revizuit?

              Recomand oricui sa plece un timp, dar cu familia! Sa vada ca e suficienta o infima schimbare in bine a fiecarei fatete a vietii, ca sa dea in total o SEMNIFICATIVA schimbare!

              Iar civilizatia te invata cand sa taci si cand sa te impui, pentru ca modularea vietii e mai fina in Vest. La noi totul e bazat pe culori stridente, la ei sunt nuante. Reversul medaliei e raceala, individualismul, sovinismul, delatiunea, ingustimea, invidia… insa da, am prieteni de 58 de ani care inca vor sa plece! e o experienta pe care Romania nu ti-o va da niciodata.

              Insusi faptul ca te plasezi in contexte diferite, te face sa te cunosti! pentru ca stand in acelasi context imuabil, crezi ca esti acelasi, puternic, bine infipt in rutina ta “sfanta”; ei bine, nu, esti altul, esti cel care raspunde la alti stimuli, si acest nou context iti da aripi si incredere in tine!!!

  • anca :

    Sunt de acord cu articolul, personal am distribuit anuntul respectiv, am si eu anunt pentru un post similar si am primit acelasi comentarii, ca e un post in care trebuie sa fii sclav ca sa le faci pe toate… Sunt cerute lucruri de baza in IT, cunostinte necesare ca si nivel de expertiza, nu inseamna ca in fiecare zi vor fi task-uri de rezolvat care sa le implice pe toate. Nu poti sa iei un om sa rezolve bug-uri, unul sa iti instaleze softuri si altul sa iti dea reset cand nu iti mai merge laptopul. Pana de curand mi se parea ca e un dezastru pe piata muncii, bietii oameni, unde se mai angajeaza ei. Acum cred ca doar asa mai poti face o selectie intre cei care muncesc si cei care simuleaza ca muncesc.

  • Mihai Niculescu :

    Cei care lucreaza in IT cred sunt o specie diferita, o mutatie a multinationalelor care, in goana dupa specialisti, sunt dispuse se plateasca sume astronomice.
    Pe langa salarii, cei din IT viseaza birouri colorate, Google, delegatii in US etc. asa ca un job de IT intr-o firma de recrutare nu-i foarte interesant, mai ales daca nu intelegi pentru cine lucrezi si ce-i in jurul tau.
    offtopic: Pai cum, firma de headhunting are probleme sa gaseasca un om zdravan pe IT?

    • Nu caut un om “zdravan”, ci unul mai bicisnic, insa serios si onest. Pe directorii de IT de la multinationale ii stiu bine si ii stiu pe toti, insa nu am nici eu nevoie de ei si nici ei de micul meu post de IT-ist la o firma cu 5 oameni. Or, din cei care intra in “targetul” pentru acest post sunt obligat sa-i caut si eu la fel cum fac toti ceilalti. Chiar daca oi fi primit CV-uri de la ei, inainte, nu le-am pastrat, le-am sters. GB

  • aida ceoclei :

    eu cred ca sunt argumente pro si contra de ambele parti – angajat si angajator si fiecare filtreaza acest articol prin prisma propriilor experiente. criticam angajatorii ca profita de noi si ne dau salarii mici. hai sa ne amintim si de perioada anterioara lui 2008 cand angajatii aveau tot mai multe pretentii si cereau salarii ff mari. roata se intoarce…
    e adevarat ca nu e usor sa iti gasesti un job la acelasi salariu dar trebuie sa te adaptezi. eu am ramas in decembrie fara job (firma a fost preluata rapid si in 2 luni totul s-a incheiat) si de atunci tot caut fara succes. mi s-a spus chiar sa “subtiez”cv-ul ca am prea multe cursuri si experienta pe diferite functii. aplic chiar si la functii mai mici si nu primesc niciun raspuns, nici macar multumesc pentru interes. asa ca intre timp, pictez tricouri si cani si ma duc cu ele la targuri. si stiti ce m-au intrebat multi: nu ti-e rusine sa vinzi cani dupa ce ai fost manager?
    de ce sa imi fie rusine? ii intreb la randul meu. e munca mea, nu am furat….
    pana la urma e o problema de mentalitate – ne place sa muncim doar daca asta ne face importanti in fata celorlalti…

  • Diplomatu :

    Si unde e anuntul de angajare sa vedem si noi daca ce cunostinte se cer?

    Iata la ce se asteptau:
    – salariu 250000 dolari pe ani, si optiuni in firma de alte 300 de mii
    – secretara
    – sofer
    – BMW clasa 7
    – apartament pe broadway

    Iata la ce se astepta angajatorul:
    – experienta in tranzactionarea de derivative pe pietele asiatice
    – cunoasterea fluenta a limbii engleza, japoneza, chineza
    – Graduate Yale

    Iata ce oferea studentul:
    – forta fizica
    – cunoasterea relativa a limbii romane si engleza.
    – bacalaurea pre-Funeriu

  • Sebi :

    A posta asa si a scrie un astfel de articol nu demonstreaza decat ca acest George Butunoiu, cu toate facultatile lui si cunostintele lui nu este decat acelasi tip de roman parvenit, care crede ca poate angaja un “catel” la IT ca apoi sa isi continue afacerile grele.

    De-aia Romania sta pe loc, profesionistii pleaca din tara. A cauta oameni pe bani de nimic inseamna ca ai ajuns la alt nivel. Ai plecat de jos, ai facut tehnologie, ai trecut prin toate partile tehnologice si apoi ai ajuns “sus” unde ai inteles ca “tehnologia” nu este folosita decat ca instrument de imbogatire.

    A spune ca “angajatul are optiuni: sa-si dea demisia” e ca si cum ai spune “cersetorii cersesc pt. ca nu muncesc”.

    Mentalitate de comunist.

  • Andrei Ignat :

    E vorba simplu de oferta si cerere. Nimic mai mult – dar nimic mai putin.

  • madalina :

    binevenita problema, cred ca e ca in orice tip de relatie interumana: fiecare partener trebuie sa ii acorde la inceput celuilalt toata increderea si acel benefit of the doubt.. Daca se incepe cu suspiciuni, restrictii si dubii, atunci orice, absolut orice relatie esueaza; increderea se poate insa reduce cu timpul si pana la licentiere, rupere de contract, etc

    cat despre IT-stii tineri, ei sunt pregatiti in Patrie si oferiti (nu exportati)oricarei alte tari care ii vrea

    🙂

  • Simona Violeta :

    Felicitari, Ana…. minunat mod de gandire..foarte rara aceasta atitudine din partea unui angajator…. si mai ales, constientizare clara a situatiei economice in asamblu ! Fiecare angajat are si drepturi , nu doar obligatia de a munci, si iar a munci… pe nimic… sau pe nasturi, cum zic unii ca sa ilustreze un salariu execrabil pentru o munca de om cu studii superioare ! Inchei cu o fabula pe care o stiu din copilarie :
    ” Rumegand cocenii de pe langa plug, s-a-ntrebat odata boul de la plug
    – Doamne, pe cand altii huzuresc mereu, pentru ce eu singur sa muncesc din greu ?
    La intrebarea asta un prelung ecou, i-a raspuns din slava : – Pentru ca esti bouuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu sau ( IT -ist )…!!!! :))))))))))))) Sorry… va trebui sa avem toti propriile afaceri ca sa nu mai zica anagajatorul ( PATRONUL= DUMENZEUL ) ca facem nazuri si fitze , mai ales pe criza !!!

  • Ana :

    “In criza, cand merg toate prost, nu cedeaza niciunul…” – nu e chiar asa. In criza cedeaza angajatul. Pentru ca nu are optiuni. Si de asta profita angajatorul care ii ofera niste salarii sub orice asteptari. Salariile din Romania, pentru posturi la care se cere o pregatire superioara, sunt cel mai adesea derizorii. Ajungi sa castigi mai bine daca esti o chelnerita la terasa. Si nici nu te streseaza N clienti, colaboratori, furnizori, etc. Sa nu intelegeti ca pretentiile pentru un salar mai bun provin dintr-o lipsa de modestie. Mai degraba din cauza cheltuielilor zilnice pe care le avem cu totii. Imi zicea un coleg de breasla intr-o zi ca o sa solicite angajatilor sai sa aiba provina din aceeasi localitate, sa locuiasca cu parintii, si astfel sa nu se simta el stresat ca respectivul trebuie sa-si plateasca chiria. Penibil! Asa ca, decat sa muncesc pentru un astfel de angajator am preferat sa deschid afacerea mea. Si pentru ca nu am posibilitatea financiara ca sa ofer un salar decent, fac singura tot ceea ce e necesar. Dar nu toti angajatorii au bunul simt sa inteleaga ca oricat de slab sau bine platit e un angajat, acesta iti permite ca tu SA NU FACI CEEA CE FACE ALTCINEVA IN LOCUL TAU! si cel putin din punctul acesta de vedere sa ridice un pic stacheta. Nu neg ca si Statul are vina sa, dar daca avem pretentii de la angajati trebuie sa intelegem ca si ei au pretentii de la noi…

    • Angajatul are intotdeauna optiuni: sa-si dea demisia daca nu-i mai convine la un angajator, sa-si faca propria afacere etc. GB

      • Ana :

        Imi pare rau, dar nu pot sa apreciez un comentariu atat de obtuz. Pana la urma asta am facut si eu insa nu cred ca asta e solutia. Daca ar fi asa, toti cei capabili am avea firmele noastre si dvs ati ramane sa alegeti dintre cei mediocri care nu indraznesc sa ceara nimic mai mult decat ce li se ofera. Sau si mai bine, v-ati face singur toata treaba… ca sa va citez: “imi administrez singur, cand e nevoie, serverele de date, de Exchange, Active Directory si multe altele.” In aceste conditii, spor la treaba! 🙂

        • Livius :

          Ana, ar fi bine sa te pui in pielea lui George (sau in pantofii lui, vorba americanilor). Nu te gandi ca e proprietarul afacerii. Gandeste-te ca tu ai fi Manager General la firma lui George si ai avea obiective clare de indeplinit. Cum crezi ca ai reactiona cand un angajat ti-ar cere o gramada de beneficii, ca vezi Doamne nu-i ajung sa-si satisfaca dorintele?! Cu dorintele tale de a castiga un bonus de performanta cum ramane?!
          Obiectivele unei firme si obiectivele personale ale angajatilor sunt contrare: Firma trebuie sa faca profit (adica costuri reduse); angajatul vrea beneficii cat mai mari (costuri crescute);
          Trebuie gasit un echilibru intre cele 2 seturi de obiective, transpus in indicatori de performanta colectiva si individuala (KPI).
          Altfel spus: ii merge bine la firma, imi merge si mie!

          • Ana :

            Livius, ma aflu in pielea lui GB, asa cum am mentionat am si eu afacere propie, nu sunt salariat. Dar aici the point era cu totul altul. In plus, daca postezi un articol care invita la dialog nu poti sa raspunzi celor care iti aduc contra argumente cu afirmatii de genul: daca nu-ti convine postura de angajat pot sa pleci. Din dialog ar trebui sa progresam si sa ne punem semne de intrebare, altfel pierderile sunt de ambele parti. Ca sa nu divagam de subiect subscriu afirmatiile de mai jos a lui Hans Brinker…

      • HansBrinker :

        Pai in articolul de fata nu angajatul se plange ci angajatorul. Asa ca angajatorul are si el optiuni: sa puna mana sa-si faca singur treaba sau sa abandoneze afacerea.
        Cerere si oferta. Nu e asta principiul de baza? Sau acum ca e impotriva noastra nu ne mai convine?
        Din Romania au plecat milioane de oameni in plina perioada de prosperitate, oameni care muncesc din greu in strainatate. poate si pentru ca posibilitatea de a da peste un Butunoiu e mult mai mica.

        • fefe :

          Mie mi se pare ca angajatorul nu are habar ce vrea. Sau, mai bine zis, vrea extrem de mult pe bani putini. Si cum pe lumea asta nu sunt numai prosti, GB se plange ca nu a gasit prosti.

          GB care s-a facut de ras cu selectia pentru companiile de stat mai indrazneste acum sa ne tina si lectii de morala a economiei de piata.

      • Mandala :

        Atatia ani de bussines in recruting pentru dvs. s-au cristalizat in giuvaerul asta de gandire -> “sa-si dea demisia daca nu-i mai convine la un angajator”?

        Dupa atata experienta in domeniu, la atat se rezuma arsenalul dvs., asta e ideea centrala a strategiei de abordare a unei negocieri cu un potential angajat ??? Asta e ceea ce reusiti sa emiteti dupa “a Master’s Degree in Business Administration from The Academy of Economic Studies and a Master’s Degree in Human Resources Management from the National School of Political and Administrative Studies, Bucharest.” ?
        Si va mai plangeti in articol de angajatii cu experienta care nu invata nimic de-a lungul anilor…

        Felicitari GB! In intampinarea a ce scria cineva mai sus: articolul dezveleste imaginea unui practicant de capitalism medieval veritabil, care reuseste sa fie surprins (!) de dinamica pietei pe care activeaza de 20 de ani si a carui singura solutie este lamentarea.

  • Jean :

    Esentialul ultimelor paragrafe apare intr-un articol mai vechi de-al tau, nu ii mai retin titlul.
    Legat de toate acestea, frustrarea unora vine de la faptul ca sunt o gramada de oameni pe langa care talentul a trecut si nu se va mai intoarce.
    Daca imi permiti, George, esti printre putinii oameni din lumea aceasta care si-a gasit talentul (sau talentele) si a avut ocazia sa faca niste lucruri din pasiune (poate nu tot timpul, dar intr-o foarte mare masura).
    Nu sunt la indemana oricui aceste lucruri, mai ales cand societatea ne vrea consumatori si platitori de taxe.
    Asadar, pentru angajaotri si angajati am un sfat: inainte de a emite pretentii, ajutati oamenii sa isi gaseasca talentul pe lumea asta si mobilizati-i sa lucreza cu pasiune!

  • Cristi :

    Asta e ciuda angajatorilor ca trebuie sa dea salarii mari la programatori.
    Mergeti in India, ca sunt destui acolo, aproape pe gratis si la fel si muncesc.

  • Diana :

    Si mai aveti nevoie de IT-ist? 🙂

  • Curious cat :

    In ce partid a intrat IT-stul si de ce l-ati incurajat sa intre in politica?

  • Leave a Reply to Gabi Cancel reply