Uneori am norocul sa pun intrebarea norocoasa, adica cea care sa clarifice dintr-o data si pe deplin lucrurile, chiar de la inceput, si asta ne economiseste o multime de timp, si mie si candidatului.
Un interviu cu o candidata care a lucrat vreo 12 ani in UK. Dupa cateva cuvinte de politete, de ambele parti, ii pun prima intrebare directa: Ce limbi straine vorbesti? Engleza si franceza! Si engleza cat de bine o vorbesti! Am lucrat 12 ani in UK, nu ati citit CV-ul? Ba da, dar intrebarea ramane, cat de bine vorbesti engleza? Foarte bine! (deja cu vocea ridicata si rosie la fata) Si de ce zici ca o vorbesti foarte bine?
Si atunci a izbucnit… Dar ce intrebari mai sunt si astea? In loc sa ma intrebati ce am facut acolo, ce stiu sa fac, ma intrebati cat de bine stiu engleza, dupa ce am lucrat 12 ani in UK? Numai in Romania poti primi astfel de intrebari la un interviu! S-a mai descarcat putin, pret de cateva fraze, dupa care era clar ca ne oprim acolo, s-a ridicat si a plecat.
Apoi a inceput sa ma injure pe Internet, ori de cate ori avea ocazia. Au trecut zece ani de atunci, si scrie si azi despre mine, despre lipsa de profesionalism a recrutorilor romani, in general, a managerilor, a angajatorilor etc.
Oare cum mi s-ar fi parut, ce as fi notat despre ea daca i-as fi pus doar acele intrebari care plac atat de mult candidatilor la un interviu de angajare? Poate chiar as fi recomandat-o si ar fi ajuns cine stie ce directoare pe la vreo mare companie. Dar cred ca a ajuns oricum, pentru ca nu sunt eu singura firma de recrutare din Bucuresti…
E simplu sa evaluezi cunostintele de limbi straine -mai ales Engleza si Franceza- schimbi intrebarea in limba respectiva in mijlocul frazei. Daca un candidat raspunde natural, inseamna ca nu exista probleme de comunicare, daca bajbaie.. atunci ne-am lamurit. In privinta scrisului, ii dai un test scurt, un paragraf nu mai mult. Un recruiter cu experienta va avea abilitatea de a evalua gradul de cunostinta fara TOEFL sau IELTS sau …
In rest e clar ca e un candidat nepotrivit pentru ca nu isi poate controla emotiile (adica nu are inteligenta emotionala) ceea ce denota neprofesionalism.
Draga George,
Cred ca interviurile cu tine sunt foarte distractive (evident doar pentru o anumita categorie de candidati).Citind comentarille de mai sus si pe cele de la un alt articol postat, ma gandeam ca poate ar fi bine sa existe in structura CV-ului o parte despre soft skills cu doua categorii: sa zicem bune si rele.Cred ca aceasta rubrica te-ar ajuta mai mult decat un software care sa faca selectia candidatilor dupa aceste aptitudini si nu dupa cele tehnice…
Era printre cerințele rolului “răspunde pozitiv/entuziast la întrebări stupide?”, sau era micul tău test creativ, făcut special pentru a profita de poziția temporară de superioritate in fața unei tipe care dpdv profesional matura pe jos cu tine?
Poate părerile tale despre management nu coincid cu alte firmei pentru care angajezi? Maybe they like the stuck-up bitch cause she gets shit done? Ce spune asta despre abilitățile tale de recruiter?
Dar cine a spus ca ma interesa ce stie madame din punct de vedere profesional? Treaba mea, ca recrutor, nu este sa-i recrutez pe cei care stiu bine sau foarte bine meseria respectiva, ci sa-i elimin pe frustrati si pe cei care au tot felul de alte probleme similare. GB
Daca intrebarea potrivita e pusa sa vezi reactia, sau lipsa de reactie, mai degraba fata de a evalua un raspuns in sine, atunci asta e de facut zilnic, nu doar cu candidatii. In ceea ce priveste interviurile cred ca intrebari de genul celei din articol ajuta la a scoate candidatul din scenariile pe care si le-a pregatit el, probabil sunt destui cei ce vin pregatiti pentru intrebari anume. Cat despre reactia candidatei, nu imi dau seama daca a fost frustrare din disperare de moment sau frustrare din aroganta, s-o fi simtit extraordinar de ofensata…Poate ca era si inca e un candidat bun din alte puncte de vedere, eu de exemplu la primele semne de frustrare ale candidatului am incheiat discutia in urmatoarele minute, nu-mi plac by default atitudinile astea, mai ales de fata cu un om pe care abia l-ai cunoscut, mediul profesional e dur si daca incepi cu “sinceritati” din astea, cine stie cum vei reactiona cand vreun mega general corporatist te va lua la intrebarile lui…
Da, evident! Principala mea sarcina, ca recrutor, este sa-i depistez pe frustrati si sa spun asta clientului (angajatorul), sau sa-i scot direct din cursa daca nivelul de frustrare e prea ridicat. Si vazand reactiile femeii si dupa scurta discutie cu mine (a umplut Internetul cu injuraturi la adresa mea, si ma vaneaza in continuare, chiar si dupa 10 ani), cred ca are o problema serioasa cu frustrarea, in general, care nu are vreo legatura cu mine. Eu i-am dat doar ocazia sa defuleze… GB
Daca,dupa cata engleza as fi vorbit in cei 12 ani, v-as fi raspuns ca bicepsii si tricepsii mei, in comparatie cu cei ai lui Arnold, sunt cel putin la fel de mari , ati fi continuat interviul?
Multe, si putea reactiona in mai multe feluri din care sa iasa castigata. Aceasta intrebare neobisnuita era chiar o oportunitate sa-si arate niste calitati – daca le avea, evident: prezenta de spirit, inteligenta, experienta in interactiunea cu oameni dificili etc. Cand primesti o intrebare stupida, mai ales intr-un astfel de context, prima reactie ar trebui sa fie sa incerci sa vezi daca nu cumva este o capcana si sa te lamuresti daca cel care ti-a pus-o e prost sau doar face pe prostul. Daca alegi instant prima varianta, automat, fara sa stai pe ganduri si fara sa incerci macar sa-ti testezi ipoteza, s-ar putea sa ai o surprizica… GB
Daca s-a descurcat incontinuare pe poziție echivalenta înseamnă că nu era de decartat.
Dar, probabil e excepția (cea de 2%) care nu se încadra în profilul psihologic pe care îl căutați și care totuși era potrivita pentru post
Un frustrat nu e potrivit pe niciun post de management, dupa criteriile mele de selectie. Daca nu am alta solutie, il iau si pe el in calcul, insa il avertizez foarte serios pe client (angajator) asupra acestui aspect si ii recomand sa nu-l angajeze. GB
Comentarii (16)
E simplu sa evaluezi cunostintele de limbi straine -mai ales Engleza si Franceza- schimbi intrebarea in limba respectiva in mijlocul frazei. Daca un candidat raspunde natural, inseamna ca nu exista probleme de comunicare, daca bajbaie.. atunci ne-am lamurit. In privinta scrisului, ii dai un test scurt, un paragraf nu mai mult. Un recruiter cu experienta va avea abilitatea de a evalua gradul de cunostinta fara TOEFL sau IELTS sau …
In rest e clar ca e un candidat nepotrivit pentru ca nu isi poate controla emotiile (adica nu are inteligenta emotionala) ceea ce denota neprofesionalism.
Draga George,
Cred ca interviurile cu tine sunt foarte distractive (evident doar pentru o anumita categorie de candidati).Citind comentarille de mai sus si pe cele de la un alt articol postat, ma gandeam ca poate ar fi bine sa existe in structura CV-ului o parte despre soft skills cu doua categorii: sa zicem bune si rele.Cred ca aceasta rubrica te-ar ajuta mai mult decat un software care sa faca selectia candidatilor dupa aceste aptitudini si nu dupa cele tehnice…
Da, pentru mine sunt distractive, adesea, insa multi candidati ma urasc. Sunt, fara indoiala, cel mai detestat recrutor de pe piata… GB
Era printre cerințele rolului “răspunde pozitiv/entuziast la întrebări stupide?”, sau era micul tău test creativ, făcut special pentru a profita de poziția temporară de superioritate in fața unei tipe care dpdv profesional matura pe jos cu tine?
Poate părerile tale despre management nu coincid cu alte firmei pentru care angajezi? Maybe they like the stuck-up bitch cause she gets shit done? Ce spune asta despre abilitățile tale de recruiter?
Dar cine a spus ca ma interesa ce stie madame din punct de vedere profesional? Treaba mea, ca recrutor, nu este sa-i recrutez pe cei care stiu bine sau foarte bine meseria respectiva, ci sa-i elimin pe frustrati si pe cei care au tot felul de alte probleme similare. GB
Acu’, eu-s mai tantalau, cam care-s raspunsurile cu prezenta de spirit, inteligenta scl?
GC
Daca intrebarea potrivita e pusa sa vezi reactia, sau lipsa de reactie, mai degraba fata de a evalua un raspuns in sine, atunci asta e de facut zilnic, nu doar cu candidatii. In ceea ce priveste interviurile cred ca intrebari de genul celei din articol ajuta la a scoate candidatul din scenariile pe care si le-a pregatit el, probabil sunt destui cei ce vin pregatiti pentru intrebari anume. Cat despre reactia candidatei, nu imi dau seama daca a fost frustrare din disperare de moment sau frustrare din aroganta, s-o fi simtit extraordinar de ofensata…Poate ca era si inca e un candidat bun din alte puncte de vedere, eu de exemplu la primele semne de frustrare ale candidatului am incheiat discutia in urmatoarele minute, nu-mi plac by default atitudinile astea, mai ales de fata cu un om pe care abia l-ai cunoscut, mediul profesional e dur si daca incepi cu “sinceritati” din astea, cine stie cum vei reactiona cand vreun mega general corporatist te va lua la intrebarile lui…
Da, evident! Principala mea sarcina, ca recrutor, este sa-i depistez pe frustrati si sa spun asta clientului (angajatorul), sau sa-i scot direct din cursa daca nivelul de frustrare e prea ridicat. Si vazand reactiile femeii si dupa scurta discutie cu mine (a umplut Internetul cu injuraturi la adresa mea, si ma vaneaza in continuare, chiar si dupa 10 ani), cred ca are o problema serioasa cu frustrarea, in general, care nu are vreo legatura cu mine. Eu i-am dat doar ocazia sa defuleze… GB
Daca,dupa cata engleza as fi vorbit in cei 12 ani, v-as fi raspuns ca bicepsii si tricepsii mei, in comparatie cu cei ai lui Arnold, sunt cel putin la fel de mari , ati fi continuat interviul?
Ce raspuns v-ar fi placut si la cate asemenea intrebari ar fi trebuit sa raspunda ca sa treaca testul nervilor ?
Multe, si putea reactiona in mai multe feluri din care sa iasa castigata. Aceasta intrebare neobisnuita era chiar o oportunitate sa-si arate niste calitati – daca le avea, evident: prezenta de spirit, inteligenta, experienta in interactiunea cu oameni dificili etc. Cand primesti o intrebare stupida, mai ales intr-un astfel de context, prima reactie ar trebui sa fie sa incerci sa vezi daca nu cumva este o capcana si sa te lamuresti daca cel care ti-a pus-o e prost sau doar face pe prostul. Daca alegi instant prima varianta, automat, fara sa stai pe ganduri si fara sa incerci macar sa-ti testezi ipoteza, s-ar putea sa ai o surprizica… GB
Mai bine continuați in engleză direct si era edificator.
Nu engleza ma interesa, ci nervii ei… GB
Pai vedeți? Ati pierdut un candidat cu potențial…
Daca s-a descurcat incontinuare pe poziție echivalenta înseamnă că nu era de decartat.
Dar, probabil e excepția (cea de 2%) care nu se încadra în profilul psihologic pe care îl căutați și care totuși era potrivita pentru post
Un frustrat nu e potrivit pe niciun post de management, dupa criteriile mele de selectie. Daca nu am alta solutie, il iau si pe el in calcul, insa il avertizez foarte serios pe client (angajator) asupra acestui aspect si ii recomand sa nu-l angajeze. GB
esti cool.