Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

1904 vizite 44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

889 vizite 18 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

626 vizite 4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

1109 vizite 24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

1209 vizite 12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

1354 vizite 21 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

1469 vizite 3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

485 vizite 8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

3205 vizite 16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

2367 vizite 12 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

1843 vizite 12 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

8110 vizite 72 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

3657 vizite 26 comentarii

Biroul nostru e de zeci de ani intr-un loc al Bucurestiului in car...

3289 vizite 10 comentarii

Dar ce scarbiti sunt multi si ce scandal fac pentru ca firmele fac ang...

7789 vizite 23 comentarii

Surprinzator de multi sunt cei care inca nu stiu ca firmele de recruta...

1047 vizite 11 comentarii

Putini observa ca vechimea in munca (numita fara exceptie "experienta ...

5960 vizite 51 comentarii

Alta ocazie numai buna pentru candidati de a cadea in capcana, de a-si...

2536 vizite 39 comentarii

O metoda foarte simpla prin care cei care imi trimit CV-urile adesea i...

2773 vizite 17 comentarii

Si CV-ul unei recruterite, care mi-a explicat pe 5 pagini ce face ea i...

13029 vizite 38 comentarii

Primesc azi un e-mail cu un CV, scria ca pentru unul dintre posturile ...

8771 vizite 64 comentarii

Singurul lucru pe care il astepti dupa ce trimiti un CV este sa fii in...

2527 vizite 19 comentarii

Sigur, oamenii politicosi, manierati, indatoritori, care te asculta at...

2704 vizite 17 comentarii

Aveam noi de facut o recrutare mare, o pozitie de Board pentru o cunos...

2982 vizite 55 comentarii

Articol despre unul dintre cei mai buni candidati intalniti in ultima ...

2394 vizite 16 comentarii

O sa fac o serie mai lunga de articole cu candidatii cu cea mai mare e...

2696 vizite 19 comentarii

Mi-a cazut din intamplare privirea pe ceva pe Facebook. Poate din cauz...

1727 vizite 10 comentarii

Ma duc eu la un restaurant pe malul Dambovitei. Stau la masa si admir ...

2603 vizite 21 comentarii

Am avut de curand o recrutare de director general pentru o companie di...

1055 vizite 7 comentarii

Acum cateva zile o candidata a schimbat brusc subiectul si m-a intreba...

7292 vizite 67 comentarii

Sunteti angajator si primiti un CV care incepe astfel. SUMMARY: Mana...

1346 vizite 3 comentarii

Cel mai tare CV primit vreodata, din cate imi aduc aminte... Primes...

5838 vizite 2 comentarii

Am citit Karen Horney cand eram student, si de atunci teoria sa despre...

1229 vizite

Am scris despre o doamna care are un mic hotel. Intr-o buna zi, doamna...

4365 vizite 42 comentarii

Cei mai multi se supara cand le atrag atentia ca experienta lor s-ar p...

5477 vizite 64 comentarii

Am spus de cate ori am avut ocazia ca o firma trebuie sa incerce prin ...

2617 vizite 5 comentarii

Am organizat timp de cativa ani niste cursuri de cultura generala pent...

766 vizite 8 comentarii

Va rugam sa ne ajutati sa restauram pianul sau sa ne luam altul – o ...

3006 vizite 7 comentarii

Cati dintre manageri le atrag atentia angajatilor ca lucreaza prea len...

2457 vizite 8 comentarii

In fiecare an, in octombrie incepem un nou an scolar pentru manageri s...

834 vizite 7 comentarii

Europa se indreapta, din ce in ce mai grabit, spre modelul politic baz...

2147 vizite 7 comentarii

Marea, imensa majoritate a angajatilor romani prefera sa aiba sefi str...

3212 vizite 9 comentarii

Primesc adesea CV-uri incomplete, in care nu sunt trecute perioade...

5744 vizite 42 comentarii

Facem, cu mult efort si cu bani de la sponsori, un album de arta fotog...

2203 vizite 12 comentarii

Am vazut ca televiziunile s-au facut ca nu observa poate cel mai r...

11780 vizite 11 comentarii

  Am fost la mitingurile acestea incepand chiar cu ultimul...

11506 vizite 31 comentarii

Nu va straduiti sa intelegeti de ce un anunt de recrutare este facut i...

1996 vizite 48 comentarii

Am foarte des discutii, dispute si chiar conflicte cu candidati care i...

3413 vizite 25 comentarii

In urma cu vreo 20 de ani, cred, cand primeam toate CV-urile pe hartie...

2344 vizite 16 comentarii

Un manager e un manager, poate conduce aproape orice business daca i s...

2413 vizite 10 comentarii

Discutiile despre salariu. Si ce salariu vreti? Pai depinde de job, nu...

3650 vizite 22 comentarii

Baiatul prietenului meu tocmai a terminat un doctorat stralucit la una...

3501 vizite 27 comentarii

Ce credeti despre omul din scenariul urmator? Pun eu un anunt de recru...

3519 vizite 9 comentarii

Una dintre cele mai mari placeri ale angajatilor este sa se razbune pe...

2123 vizite 13 comentarii

L-am vazut de departe pe catel, am incetinit si am oprit langa el. Sam...

1037 vizite 10 comentarii

Trebuia sa-mi gasesc o menajera. Lucruri relativ simple, de facut cura...

2464 vizite 24 comentarii

Eu nu ma ocup niciodata de recrutarile de directori de HR, o rog intot...

1519 vizite 10 comentarii

I-am cunoscut bine pe majoritatea oamenilor politici si de stat, la ab...

8110 vizite 57 comentarii

Singurele judecati, comentarii si reactii pe care cei mai multi sunt i...

1864 vizite 25 comentarii

Am scris sute de articole in care am aratat de ce vor angajatorii oame...

2565 vizite 15 comentarii

Nu-mi aduc aminte sa-mi fi cerut vreun angajator pana acum sa-i gasesc...

1393 vizite 4 comentarii

Rareori le dau candidatilor la joburile pentru care recrutez toate det...

2453 vizite 4 comentarii

Un mare, foarte mare dirijor vine în România. Gloria, concert greu. ...

1409 vizite 13 comentarii

Aseara la Atheneu. Primesc doua invitatii, si nu de orice fel, ci chia...

6925 vizite 64 comentarii

Mi s-a rupt papucul drept (foto). Sunt niste papuci de casa negri, foa...

2647 vizite 19 comentarii

Experienta imi arata ca e riscanta amestecarea claselor si grupurilor ...

1583 vizite 9 comentarii

Fiecare are in organizatia lui niste oameni cu mintea mai sucita sau m...

5202 vizite 23 comentarii

(dupa o discutie cu un chelner filosof) Daca un angajator ar ajunge...

1349 vizite 8 comentarii

Am citit multe carti de resurse umane pana acum, insa nu imi aduc amin...

4784 vizite 17 comentarii

Am cerut niste sugestii ieri pe retelele sociale despre un software de...

1646 vizite 31 comentarii

Aveam un prieten bun in studentie, Ovi. Il chema Ovidiu, dar toti ...

1232 vizite 3 comentarii

In fiecare zi sunt informat de catre cei cu care stau de vorba ca ...

2233 vizite 9 comentarii

Ipocrizie fara margini in reactiile din jurul stirii de "breaking news...

1858 vizite 8 comentarii

La insistentele si la presiunile pe fata ale Bancii Mondiale, ale FMI ...

1061 vizite 6 comentarii

Dialog cu un candidat de top: - Si ce salariu vrei? - Pai, minim...

8183 vizite 8 comentarii

Sunt intr-o polemica perpetua cu multi dintre cei care imi trimit ...

12051 vizite 35 comentarii

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus ...

4860 vizite 56 comentarii

Stateam zilele trecute de vorba cu directorul general al uneia dintre ...

2596 vizite 7 comentarii

Imi place sa recrutez asistente pentru oamenii importanti din business...

4924 vizite 31 comentarii

Am pus un anunt de recrutare, tot aici, pe site, in sectiunea cu anunt...

10314 vizite 8 comentarii

Cand pun anunturi pentru joburi pe site-ul meu, adesea adaug si cate o...

7196 vizite 62 comentarii

Am inceput sa fac recrutari imediat dupa Revolutie, chiar din primele ...

5115 vizite 16 comentarii

Am facut pe site-ul meu o sectiune in care pun anunturi de la unele di...

7822 vizite 19 comentarii

Am facut un site in care am incercat, si ne straduim in continuare, sa...

2362 vizite 6 comentarii

Un exemplu foarte interesant si elocvent care arata cum functioneaza b...

8681 vizite 1 comentarii

Am pus pe Internet cateva anunturi cu niste cursuri de cultura uni...

4189 vizite 30 comentarii

Toti cautatorii de joburi ii detesta pe cei de la HR si pe cei din...

5427 vizite 62 comentarii

Un articol din seria "Cand nu stii de la ce ti se trage... " Nu...

7099 vizite 24 comentarii

Foarte multi dintre cei care isi cauta un job si ajung sa candidez...

4259 vizite 25 comentarii

Am primit de curand o recrutare pentru un post de director general...

8553 vizite 29 comentarii

Zilele trecute am vazut pentru prima data intr-o companie un sistem bi...

4600 vizite 19 comentarii

Cand am ajuns prima data sa stau mai mult timp in birourile din st...

7666 vizite 8 comentarii

Ca toti barbatii in criza varstei de mijloc, a trebuit sa inventez si ...

2899 vizite 14 comentarii

La noi la birou avem sobe de teracota. Si cand eram mic, acasa, to...

11537 vizite 28 comentarii

Nu credeam ca o sa ajung sa fiu obligat sa o recunosc public, insa ast...

6414 vizite 33 comentarii

Firma nu e om! Si nici macar oamenii din firma nu mai sunt oameni cand...

7965 vizite 19 comentarii

Toti cei de 50+ sunt convinsi ca angajatorii nu inteleg nimic pe lumea...

21487 vizite 116 comentarii

Toata lumea stie ca in aproape orice organizatie, fie ea firma, instit...

9253 vizite 24 comentarii

Multi stiu ca Butunoiu face recrutarile pentru marile companii de ...

6560 vizite 39 comentarii

Acum vreo zece ani, un prieten care avea un mare restaurant, mi-a arat...

9110 vizite 27 comentarii
Afiseaza
vizualizari
comentarii

Acum cateva zile o candidata a schimbat brusc subiectul si m-a intrebat de ce m-am uitat lung la picioarele si la fundul ei. Si mi-a venit din nou in minte o intamplare de acum aproape treizeci de ani, una dintre acelea pe care nu le mai uiti vreodata, daca ti se intampla intr-un moment anume din viata.

Eram ucenic la Viena, la una dintre marile firme de head-hunting din lume. Ma invatau cum se evalueaza candidatii, cum incearca ei sa te pacaleasca, cum sa te prefaci ca ii crezi, ce fel de oameni plac angajatorilor si care nu, lucruri din acestea. Stateam si eu pe langa ei de cate ori se putea, eram atent, bagam la cap.

Eram in biroul unuia dintre parteneri, cand se izbeste deodata usa de perete si apare Helga, transfigurata: Franck, we have a big problem! What? Uite, candidatul are interviul final cu clientul, cu seful cel mare, si a venit imbracat cu costum Dormeuil, cravata, impecabil, dar cu sosete albe! Cu ciorapi albi??? Da, cu ciorapi albi! Si mai sunt si flausati… Ce ne facem?

S-a format rapid o celula de criza, la care au mai venit vreo doi consultanti. Era unul dintre cei mai importanti clienti ai firmei, o supercompanie, era un superjob cel pentru care faceau recrutarea. Au fost trecute rapid in revista toate optiunile. Avem timp sa mergem sa cumparam niste ciorapi? Nu, nu avem, clientul trebuie sa vina in vreo zece minute. Sa anulam intalnirea? Sa gasim un motiv plauzibil? Nu, e prea riscant. Hans, sa ii dai tu ciorapii tai? Nu, s-ar simti jignit candidatul, nu putem sa-i facem asta. Pana la urma au reamenajat rapid sala de reuniuni, l-au asezat pe candidat intr-un loc anume si au pus niste plante si o mica etajera in asa fel incat angajatorul sa nu poata sa-i vada ciorapeii. Si s-au asezat si doi consultanti alaturi, unul de-a stanga si unul de-a dreapta lui, sa se poata pune imediat intre el si angajator, in caz de nevoie.

Se pare ca marele sef nu a vazut pana la urma ciorapeii candidatului, ca s-a declarat satisfacut de intalnire. Insa head-hunterii l-au trantit la referinte, au spus ca au primit referinte proaste despre el si l-au scos din cursa. Sigur, nu au mai intrebat pe nimeni, dar nici nu au vrut sa-i spuna angajatorului de ce l-au eliminat.

Au mai fost discutii dupa aceea in firma pe aceasta tema. O idee a fost sa aiba un mic stoc de ciorapi inchisi la culoare in firma, pentru situatii similare. Ciorapi noi, se intelege. Nu a fost retinuta, insa de atunci au facut un set de proceduri prin care sa-i informeze pe candidati cum sa se imbrace la interviurile cu angajatorul si cum sa se asigure ca totul e in regula inainte de a fi prea tarziu.

Atunci m-au invatat ei ca trebuie sa ma fac ca-l ascult pe candidat cand spune ce pot citi si singur in CV, de fapt, sau cand spune ce stiu dinainte ca va spune, dar sa ma uit la unghiile lui, la cum sunt taiate si la ce are sub ele, la inele si bijuterii, la manseta camasii, sa vad daca are nasturi sau butoni, la ce culoare, ce material si ce model are camasa, la materialul din care e facuta cravata, sa numar cutele de la pantofi si sa le estimez vechimea folosind un anumit algoritm, sa ma uit la sosete, desigur, sa trag cu ochiul la ce-si noteaza si cate si mai cate. Nu i-am crezut atunci, cand mi-au spus ca oamenii imbracati la fel seamana surprinzator de mult si in alte privinte, dar mai tarziu am ajuns sa le dau dreptate.

Si tin bine minte si cum mi-au explicat ca forma picioarelor, grosimea sau subtirimea lor, marimea fundului, frumusetea sau uratenia lor nu conteaza defel, insa cum si cu ce sunt acoperite conteaza mult.

Asa si cu candidata mea. Crezuse ca ma uitam atent la picioarele si la fundul ei…

Si o intrebare scurta si la obiect:

Cat de mult ati tine seama de ciorapii albi ai candidatului descris mai sus intr-o decizie de angajare pe un post de director general la o mare companie multinationala?

View Results

Loading ... Loading ...

Candidat la interviu cu angajatorul

Data actualizarii: February 20, 2019

  • Andrei Cosmin :

    Atentie la un aspect:

    Pantofii nu trebuie sa fie prea uzati, dar nici noi nu trebuie sa fie. Incaltatul cu pantofi noi la eveniment e apanajul plebei.

    Pantofii ideali pentru o intalnire importanta (de afaceri) au 3 pana la 10, maxim 15 purtari. De obicei eu imi folosesc pantofii de mers la cazinou atunci cand am o intalnire importanta. Am cateva perechi de Louis Vuitton negre, dedicate acestor iesiri.

    Nici macar pe aia de iesit cu pustoaice nu-i folosesc, fiindca sunt prea stridenti.

    Dar tehnic vorbind, nu sunt om de costum. Indiferent de cat de jmechera ar fi intalnirea, tot in geaca de piele neagra, blugi si camasa alba o sa vin. Miros bine, dar nu miros a multinationala. Asta e viata :)))

  • Dinu :

    Buna ziua , domnule Butunoiu. Daca “forma picioarelor, grosimea sau subtirimea lor, marimea fundului, frumusetea sau uratenia lor nu conteaza defel, insa cum si cu ce sunt acoperite conteaza mult”, va rog sa imi spuneti cat de mult conteaza reputatia unui director general de mare firma de asigurari, de exemplu? Am citit intr-un articol din Ziarul Financiar : “După falimentul Astra, Alin Bucşa şi-a diminuat semnificativ şansele de a mai obţine vreodată o poziţie executivă într-o companie de asigurări, fiind greu de crezut că în eventualitatea în care ar fi numit pe o asemenea poziţie ar primi avizul Autori­tăţii de Supra­ve­ghere Financiară pentru a-şi exercita atribuţiile.” Or, in Romania, mai ales la acest moment, valoarea unei reputatii nu pare sa cantareasca ceva. Reputatia nu pare sa fie preocupare pentru un profesionist. Pentru un head hunter, reputatia are vreo valoare? Multumesc.

    • George Butunoiu :

      De unde si dupa ce logica ai tras concluzia ca reputatia nu mai cantareste mare lucru? Informatiile mele sunt exact in directia opusa… GB

      • Dinu :

        Vă întrebam dacă și cât cântărește reputația unui profesionist pentru dvs. Personal, din ce vad in Romania, totul se uita… După o vreme reapar și sunt curați ca lacrima, profesional.Nu m-aș mira ca inclusiv directorul de asigurări citat să reapară la conducerea altei companii de asigurări, așa cum vedem că se întâmplă cu alți directori, ministri, mari medici etc. România zilelor noastre pare un mediu propice pentru impostura profesionala.

        • George Butunoiu :

          La noi “cazierul” nu se prescrie/ sterge niciodata, totul se noteaza si ramane in calculator si dupa zeci de ani. De aici incolo, sunt doua variante:
          – daca am candidati destui pentru o recrutare, nu ii iau in calcul pe cei cu probleme de reputatie
          – daca nu am destui candidati, ii iau in calcul uneori, daca ne e ceva grav, insa intotdeauna il informez pe client (angajatorul) asupra a ceea ce stiu despre candidat. Mai departe, e decizia lui…
          GB

  • Baba Harca :

    Pana la urma, dle Butunoiu, nu ne-ati spus de ce v-ati uitat la fundul si picioarele candidatei. Ca femeile nu vin cu sosete albe la servici sau interviuri.

  • Ilinca :

    Stilul in care te imbraci, poate fi nerelevant, dar detaliile conteaza. Arata trasaturi ascunse ale persoanei.

    • George Butunoiu :

      Da, asa este! Corelatia e mult mai puternica si mai stabila in timp decat le-ar placea oamenilor sa creada… GB

      • Dinu :

        Stilul vestimentar al oamenilor politici este relevant pentru cineva din Romania? Nu cred că există educație în sensul acesta la noi.Poate la femei este mai vizibil stilul vestimentar dar la bărbați nu cred că se stăruie mai mult de câteva secunde analiza hainelor.

  • RS :

    Presupunând că un impostor nu ajungea la așa numitul interviu final, eliminarea lui a fost o neghiobie dacă nu ar fi fost compensată de plasarea pe o altă poziție corespunzătoare calificării.
    Din articol se înțelege că persoana era calificată, dar nu deținea anumite atribute absolut necesare poziției speciale de country manager.

    • George Butunoiu :

      Firmele de Executive Search nu sunt agentii de plasare. Sunt platite exclusiv de catre angajatori, asa ca nu prea se simt obligate sa faca servicii candidatilor. GB

  • Copiii mosului Dragnea :

    Ciorapi albi flausati cumva…Nu cumva i -au luat luat interviu lui Flausatu… adica lui Livache Dragnea.

  • Mui La :

    Pana la urma era buna candidata? Buna buna pt. job? Sau era doar un blow si nu un job match? Articolul e un fel de pregatire a apararii in caz de chemare la mediere?

    Chiar zilele trecute am vazut in vitrina de la Zara manechini in costul si cu sosete albe. Au revenit sotele albe in business.

    Buy bitcoins!

  • DG :

    Poate asta era motivul pentru care a fost contestat Heidi Slimane cand a fost pus Creative Director la Celine, folosea prea mult ciorapii albi. So, sfat pentru potentialii canditati la pozitii similare: cand mergeti la interviuri nu va inspirati din Celine Fall 2019 Menswear Collection!

  • Jeremy :

    Salutare, am cititarticolul si comentariile. In curand, pornesc o afacere mica start up, cu 2 angajati, in domeniul IT. Ce fel de angajati s-ar potrivi? Sa aiba cunostinte in domeniu sau sa fie prezentabili? Specificul joburilor consta in gasire si abordare de clienti, dar si relatii privind contracte, negocieri, rezolvarea unor obiectii telefonic sau prin email , uneori face to face.

  • Anonymous :

    Am inteles cum poti sa tratezi situatia cind esti surprins uitindu-te lung la funduri si picioare. Multumim. Much appreciated.

    Alte sugestii ( @all) pentru aceiasi situatii in alte circumstante? (i.e. nu processe de recrutare)?
    Much appreciated!

  • Ion, că și-el e om :

    Așa, de curiozitate! Cam cîți Managing Directori, care să depună măcar 5-10 milioane de Euro, garanții personale, ai angajat domn’ Butunoiu?! Dacă ai angajat mai mult de 5-6, ”Jos pălăria!”. Dacă nu, despre ce poziții de top, vorbim?!
    În cazul candidaților de mai sus, se mai pune problema hainelor? Mă-ntreb și eu!

  • Mike B :

    Cind angajezi pe careva e bine sa incerci sa il vizualizezi in viitoare ipostaze veridice.
    Cum va arata cind il voi lua cu mine la cel mai important client al meu sau la un Board meeting in mid town Manhattan?
    Cum va arata cind va trebui sa mergem +10 cu avionul ca sa avem imediat dupa aceia un meeting cu un client la site-ul unui mega proiect de infrastructura (unde ni se vor pune casti in cap etc.)?

    Ce te intereseaza este sa fie maleabil la cerintele situatiilor si asta necesita o foarte buna cunostiinta de sine.
    Sint importanti si ciorapii albi flausati daca vrei sa “iti vinzi salata” unor oameni de afaceri in interiorul Chinei.

  • Anonymous :

    Foarte interesant. In ani de experienta am invatat ca un candidat cu “sosete albe” nu e corespunzator in zona de top la multinationale insa…la nivel de middle management poate sa fie acceptat fara rezerve in diverse zone alte tarii unde candidatul imbracat fara cusur sa nu faca mare lucru datorita nivelului de cultura din zona respectiva…interlocutorul trebuie sa se simta in largul lui si uneori vanzatorul “scos din cutie” si cu un limbaj “academic” il poate intimida. Aceasta se intampla indiferent de veniturile clientului care pot sa se situeze la niveluri deloc de neglijat… Un articol oricum excelent . Felicitari!

  • Ciprian :

    Sunt stabilit de cativa ani in China si interactionez zi de zi cu oameni din top managementul unor super companii. Cand am ajuns in China eram adeptul costumului cu pantaloni la dunga si cravata de matase. Aici insa, am cunoscut foarte multi oameni cu puterea de a schimba lumea si care nu dau doi bani pe aspectul fizic, poarta sosete albe sau costum si adidasi sport insa au o experienta de business neegalata. Nu stiu cum era moda acum 30 ani, dar in 2019 ar trebui sa conteze mai mult modul de prezentare si experienta decat ce haine poarta.

    • Florin K :

      In China am descoperit si eu ca Chambertin Grand Cru se poate bea cu cola. M-au invatat magnatii chinezi cu sosete albe.

    • George Butunoiu :

      Aceia sunt antreprenori, nu-i angajeaza nimeni. Daca ai angaja unul din asta intr-o firma, fie ea foarte mare sau foarte mica, foarte probabil ca ar face un dezastru acolo in scurt timp. Antreprenorii pot sa-si conduca DOAR BUSINESSURILE LOR, nu si altele. GB

      • un domn :

        Buna Dimineata
        Ce “algoritm” folosesti sa Identifici un (potential) Antreprenor de un Candidat normal?

    • Mike B :

      @Ciprian&all,
      Nimeni din China nu mai are, de cind bate vintul din alta directie, puterea sa schimbe lumea. Nimeni.
      Marea scuturare si trezirea la realitate abia incepe.

  • Florin K :

    GB, tu ai angaja ca CEO pe unul care vine la interviu purtand ceasul peste manseta camasii ?

    • George Butunoiu :

      Doar daca nu as avea nicio alta varianta – vorbesc despre multinationale aici, nu despre cine stie ce startup, unde poti face cam orice acum. GB

  • Forme fara fond :

    Ma intristeaza (desi nu ma surprinde deloc) tema articolului. Dar comentariile si rezultatele preliminare ale sondajului imi arata inca o data extrem de clar ce ravagii a facut corporatismul in lume in ultimii 150 ani.
    Ipocrizia, goana dupa aparente, cautatul cu obstinatie al formei (nu al fondului) samd..voi cei oripilati de sosete albe, chiar nu vedeti oamenii in tricouri si fara “scoala” care conduc cele mai mari firme din lume?
    Sugestiv Florian Pittis, ca intotdeauna:
    https://m.youtube.com/watch?v=95SFHmiV8Bg

    • Florin K :

      “Oamenii in tricouri” se imbraca asa intr-un mod foarte bine studiat de marketingul lor. Nu se imbraca ei, sunt “imbracati” de clientii produselor lor. S-au lasat de scoala, dar niciunul nu a refuzat vreun DHC de la marile universitati…e cu atat mai sexy sa ai DHC de la Harvard, cu cat ai trecut mai putin pe-acolo.

    • Stefan :

      Corporatismul? Fără supărare, dar nu cred că lucrări într-o corporație!
      Snobismul provincial balcanic poate. Dar nu corporatismul! Nici macar băncile nu mai au un dress coding atât de sever.
      Dar gata, nu e treabă mea sa schimb lumea. 😐

    • George Butunoiu :

      Da, inteleg ce spui, dar de ce orice business antreprenorial viseaza, fara exceptie, sa devina o exact astfel de corporatie intr-o buna zi, ca acelea pe care plastic le descrii tu? GB

    • S :

      Haha, înainte de acum 150 de ani nu contau aparentele? Haha.

  • Gabi Gabriel :

    Cred ca depinde foarte mult de job-ul pentru care candideaza. Daca este o functie care presupune si reprezentarea companiei sau a afacerii, atunci este foarte importanta si prezenta publica. Daca insa angajezi un om care va fi pe un domeniu foarte tehnic si nu presupune contacte care sa pericliteze rezultatele de business, atunci nu cred ca este un detaliu atat de important. Desigur, da o nota proasta la prima impresie, dar este important pentru ce rol angajam.

  • Alx :

    …hai sa fim seriosi :). Textul e foarte haios, la un anumit punct in timp era si de actualitate – dar secolul trecut, la propriu! Eu lucrez sau am lucrat personal cu Microsoft, Adobe, Oracle, P&G, Unilever, Adobe, Amazon si alte vreo 6-7 bancii uriase – cred ca 90% dintre cei cu care am colaborat de acolo (si nu, nu erau deloc prea jos pe scara ierarhica!) nu ar fi fost angajati in articolul acesta :)).

    • George Butunoiu :

      Erau cei despre care vorbesti in cautare de job, i-ai vazut tu la vreun interviu, stand dupa o perdea? Cine spuna ca la interviu trebuie sa fii imbracat exact la fel cum esti / vei fi la jobul de zi de zi? GB

      • Simplu :

        Pacat ca in acest secol in care marile companii fac eforturi sa deschida mintile oamenilor catre diversity & inclusion, chiar oamenii de HR sunt cei care se opun. Da, la interviu trebuie sa te prezinti asa cum esti, astfel incat sa obtii exact rolul care ti se potriveste si sa fii ales pt ceea ce esti & stii sa faci si nu pentru ceea ce pari. Pentru ca ne prefacem/ impachetam/vindem in cadrul interviurilor ajungem sa avem angajati nefericiti si neperformanti: nu sunt oamenii potriviti in locul potrivit!

      • Adrian :

        Și de ce ar trebui ca la interviu să mă duc la “4 ace”, dacă ulterior în companie nu se cere așa ceva zi de zi? Doar ca să fac impresie artistică. Poți să fii un CEO (bun sau rău, asta nu contează) și fără cravată.

        • George Butunoiu :

          Din niste motive pe care tu nu le poti intelege / deduce singur. Mai bine fa cum spun unii care stiu mai bine, daca nu esti absolut sigur ca ceea ce crezi tu e bine. GB

  • Baz :

    Bună ziua, dezbatem aici un subiect cu două tăișuri, prezența fizica, accesoriile pe care le poartă un candidat versus competență.
    Accesoriile pot fi de impact la o primă impresie, profesionalismul, competența, personalitatea și carisma se demonstrează în timp.
    Să nu uităm însă realitatea, contează oare ce valoare are candidatul sau accesoriile pe care le poartă?
    Ce anume sa caută, asta nu pot sa înțeleg, un profesionist, sau un manechin?
    Vin aici cu exemplul unui manager si leader pe care il consider genial, regretatul Marchionne, niciodată la costum, indiferent cu cine se întâlnea.
    Cred că persoana trebuie sa primeze, accesoriile, pot fi trecute cu vederea.
    O zi ușoară tuturor.

    • George Butunoiu :

      Pai de persoana vorbeam si eu! Crezi ca pe cel citat de tine l-ar angaja cineva sa-i conduca businessul? Oamenii aceia despre care spui tu sunt antreprenori, nu-i angajeaza nimeni. Daca ai angaja unul din asta intr-o firma, fie ea foarte mare sau foarte mica, foarte probabil ca ar face un dezastru acolo in scurt timp. Antreprenorii pot sa-si conduca DOAR BUSINESSURILE LOR, nu si altele. GB

  • Ciorapul Violet :

    Purtatul Marelui Ciorap Alb din plastic flausat banuiesc ca este un efect, iar nu o cauza. Poti face un training pentru inlocuirea ciorapilor albi, dar ce faci cu cauza? Iar cauza cred (nu sunt sigur) ca este o inadaptare la cerintele unui post care implica o functie de reprezentare, printre altele.

  • cristinan :

    Imi place asta, cum incearca candidatii sa te pacaleasca. Dar cum incearca firmele sa pacaleasca?

  • CarmenP :

    Problema nu ar fi ciorapii nepotriviți și faptul că nu ar ști cum să se îmbrace, asta se poate rezolva, ci faptul că lipsa de preocupare pentru întreaga ținută denotă indiferentism, nepăsare, lipsă de atenție la detalii în general, nu doar vestimentar, cîteodată note schizoide sau autiste, care toate conturează un anume tip de personalitate pe care… n-o dorești la angajații tăi, pe șleau vorbind. Aveam un profesor care venea în costum la școală, cămașă, cravată, dar cu un fes scămoșat în cap. Deci știa că trebuie ceva, dar nu știa că trebuie să și excluzi altele ca să fii doar normal îmbrăcat. Tot un “defect” al gîndirii e, tot nu vrei un astfel de angajat. Despre calitățile profesionale care “ar trebui să primeze” a vorbit dl Butunoiu destul, n-o să mai am menajamente să spun că ele sînt pe undeva pe la mijlocul ierarhiei calităților unui angajat, poate e cazul să conștientizeze toată lumea asta. Și nu, profesorul meu nu era unul bun, deși inspira asta celor care credeau că dacă e indiferent în privința ținutei înseamnă că se concentrează pe “materie”. Era un bun matematician, dar un prost profesor.

    • Lucian T :

      @CarmenP: Considerati ca oamenii cu notel autiste nu ar trebui sa fie angajati? Sau este valabil numai pentru Dvs., in sensul ca nu ati angaja astfel de oameni in firma de pe care o conduceti? As aprecia mult un raspuns sincer pentru ca, fiind tatal unui copil autist, vreau stiu inca de acum cum sa il pregatesc pentru momentul cand va intra pe piata muncii.
      Legat de articol: nu as angaja respectivul candidat in conditiile in care jobul impune prestanta si carisma. Ma bucur ca autorul a mentionat ca firmele de head-hunting au invatat ceva din povestea asta si pregatesc interviul cu mai multa atentie.
      ps: in timp ce scriam textul de mai sus, vad pe un Digi24 (preluat de pe DW) un clip de 2 minute despre dress-code; sper sa fie difuzat mai des si la ore de varf.

      • COMERCIO :

        Asta e un ghid de angajat mediocri. O spun cu compasiune pentru cei ancorati in mansete si ciorapei. Daca vreti sa va convingeti, cautati pe google images urmatorii exceptionali: Einstein, Golda Meir, Ariel Sharon, Winston Churchill, Ion Mihalache, Constantin Brancusi, Lisa Su, Jensen Huang, Salvador Dali etc. Pe Angela Merkel ati angaja-o pe o functie de reprezentare?

        • Florin K :

          Einstein nu era imbracat prost deloc, iar Churchill era chiar impecabil. Nici vremurile nu le permiteau mari derapaje pentru ca dress code ul era destul de strict si optiunile limitate. Einstein isi mai promova imaginea “profesorului distrat” cu cate o extravaganta, dar care se incadra perfect in ceea ce voia sa obtina. Brancusi si Dali erau artisti, chiar se astepta de la ei sa adopte un anume stil vestimentar (simplitate la Brancusi, extravaganta la Dali), care le definea stilul artistic. Lisa Su e imaginea clasica a antreprenorului/CEO din tehnologie in sec XXI. Ma uit la comentarii si chiar cred acum ca “sprezzatura” chiar functioneaza.

          • Florin K :

            Angela Merkel e imaginea impecabila a reprezentarii Germaniei. Asta vor si nemtii sa vada si asta vor si cei din afara fascinati de Germania: neamtul simplu, hotarat, cu manecile suflecate, gospdar, imaginea laptaresei lui Vermeer.

        • George Butunoiu :

          Da, doar ca nu cred ca i-ai vazut pe cei enumerati mai sus in postura de jobseekers, ci in alta, in una publica. Si tare sunt inclinat sa cred ca, atunci cand s-a dus la interviulcu Presedintele universitatii pentru postul de Profesor la Universitatea din Zurich, Einstein s-a imbracat frumos, cu costum si tot ce era de purtat in contextul respectiv in acele vremuri. GB

        • Andrei Cosmin :

          Daca ai fost ales democratic afisand o anumita imagine, nu te mai intreaba nimeni nimic. La fel si daca iti conduci propriul business, adica esti inscris in piata si esti competitiv.

          Dar un executiv de multinationala nu prea e ales. De obicei e numit. Si nu construieste o structura de la zero, dupa chipul si asemanarea lui. O primeste gata-construita si trebuie sa o reprezinte.

          Dupa ce am citit o gramada de articole de pe blogul asta, mi-am dat seama ca eu unul nu am cum sa fiu executiv la o multinationala. Chiar daca initial mi se parea ca am toate calitatile. Parametrii in care poate evolua un executiv sunt destul de limitati, la toate capitolele.

      • CarmenP :

        V-aș fi dat oricum un răspuns sincer, pentru că nu văd rostul unui răspuns doar din politețe. Poate nu începe cu răspunsul, dar va ajunge acolo. Eu sînt de părere că orice om poate și trebuie să lucreze, atît timp cît nu este total imobilizat fizic, dar chiar și atunci, dacă este integru psihic și mental, poate presta o activitate adecvată dizabilității lui. Cînd zic toți, mă refer chiar la toți: cei cu deficiențe de vedere, de auz, cei cu autism, cei cu sindrom Down, cei cu tulburări psihice, absolut orice. TOtul este să găsești locul de muncă potrivit, ocupația potrivită, mediul potrivit, și așa mai departe. Este benefic pentru ei, pentru familii, pentru societate. Pot fi productivi cu adevărat, deci angajările nu ar trebui să se facă doar ca să aibă și ei o ocupație. Meșteșuguri, activități repetitive, plictisitoare pentru alte categorii de persoane, servicii, munci intelectuale adaptate specificului fiecăruia, orice meserie poate avea ca prestator o persoană cu autism sau cu altă dizabilitate. Am lucrat în proiecte cu persoane cu dizabilități și posibili angajatori, și am avut succes în a le deschide unele porți către locuri de muncă potrivite pentru ei, cel puțin temporar. A fost un pas înainte pentru toți: angajatorii au văzut că pot avea angajați încîntați să facă o activitate, angajații cu dizabilități au ieșit din case, au muncit, au văzut că pot fi utili, au căutat pe mai departe ei și familiile lor, asta i-a făcut să-și diversifice rețeaua de relații și așa mai departe. Aceste lucruri fiind zise, cred că reiese că dacă aș deține o astfel de societate unde ar fi posturi disponibile, aș angaja și astfel de persoane, cum am și făcut-o cu alte categorii mai greu angajabile: persoane peste 55-60 de ani, absolvenți de liceu sau facultate fără nicio experiență, femei care ar fi putut și chiar au rămas gravide în primele luni de la angajare, persoane cu handicap fizic etc. Persoane cu autism nu s-au prezentat niciodată la un interviu, poate chiar nu au trimis un CV. Notele autiste, însă, nu înseamnă autism, nici cele schizoide nu înseamnă schizofrenie, sînt însă greu de integrat armonios în cadrul unei personalități ca cel care le are să fie un coleg sau un angajat agreabil. Pe aceștia nu-i dorește lumea pe lîngă ei nici acasă, dar la muncă, unde ai de ales? Concluzie: aș angaja o persoană cu autism care știe să facă ceva și aș avea un loc de muncă potrivit pentru el în firma mea, nu aș vrea să producă o valoare deosebită, dar măcar prin munca lui să scoată banii pe care îi primește, deci nu aș face acte caritabile în zona asta, pentru că nu sînt la nivelul la care să îmi permit asta. Nu aș angaja o personalitate dificilă, cu note autiste sau schizoide, nici narcisiști, nici pe alții cu alt tipuri de personalități accentuate, pentru că e un coșmar să lucrezi cu ei.

  • adispanu' :

    Daca trintesti un om la interviu pe baza “referintelor” atunci care mai e rolul si valoarea-adaugata a recrutorului? Si in afara de asta, daca una din valorile de baza ale corporatiei e sa ai ciorapi negri, spune-o pe sleau dinainte, si atunci oamenii cu ciorapi albi nu se vor prezenta.

    • George Butunoiu :

      Daca cineva trece prin doua filtre in loc de unul, sansele sa fie mai potrivit sunt mai mari. GB

  • Marius :

    Daca este un job în domeniul modei probabil ca ar conta, daca nu, putea sa aibă și sosește verzi….nu văd unde ar putea fi problema

    • George Butunoiu :

      Una (dintre foarte multele) este ca s–ar putea sa nu te mai ia subordonatii in prea in serios… GB

      • Stefan :

        What? Sa nu te ia angajații in serios doar pentru că ești îmbrăcat mai funky? E clar, chiar exista lumi paralele in Ro!
        M-am uitat cu atentie sa vad cum este astăzi îmbrăcat șeful meu direct. Același tricou prea-spalat (model nedefinit, Jobs/Zuckerman), as spune că are dulapul plin de tricouri sh!
        Dar sa nu îl iau în serios? Cu cel fel de oameni aveți de-a face domnule GB!?
        De cămașă roz a șefului cel mare nu mai comentez! Toată lumea știe ca e fan șosete cu imprimeuri, sunt pe val în Olanda. E primăvara și îl (mă) înțeleg! Dar nu va înțeleg pe dumneavoastră. E un Bias. 😐
        A, noi nu avem “director general”, noi avem “manager delivery” peste 1000+ de oameni. Poate de aici diferența. 😐
        Doamnei @CarmenP i-aș reaminti că “doctorul Mateo” era chiar prezentabil și purta conversații chiar inteligente!
        Damn, e chiar amuzant! Daca nu ar fi trist! 😐

        • George Butunoiu :

          Am dat mai sus niste raspunsuri care s-ar potrivi si aici, cuvant cu cuvant… GB

  • Maria :

    La nivelul de CM este vorba de prestanta, toata tinuta unei persoane in aceasta pozitie trebuie sa emane putere, incredere, chiar daca s-ar putea spune ca este superficial sa judeci un om dupa felul cum este imbracat, nu este deloc asa. Imaginea unui om este influentata de felul cum se imbraca

  • Stefan :

    Cred că e cel mai amuzant articol din ultima vreme. Traficul. Toate kkturile acestea se rezolva într-o zi de training cu omul respectiv. Un training țintit, pentru primii 10 oameni din companie, despre maniere și mod de prezentare. Maxim 2000-5000 euro investiție. Cu follow-up, pentru a fi sigur că s-au prins de ei.
    Sa pierzi un om bun doar pentru niste șosete e semn de superficialitate. Dar sigur, au venit referințe negative și a fost exclus pe baza lor, șosetele sunt doar pretext de blog.
    Oamenii perfecți, fără fobii și fără slăbiciuni (chiar și vestimentare) sunt ciudați. Siiii… Daca a lăsat intenționat candidatul un semn de imperfecțiune pentru a părea uman? Mă îndoiesc că la nivelul lui nu știa eticheta. A lăsat un “calcai al lui Achile” tocmai pentru a vedea cat de mult contează “călcâiul” pentru ceilalti. Dacă ești “lovit” in niste șosete flausate, cum va fi “bătălia” in cazul altor slăbiciuni umane reale? Sigur, in apele adânci și rechinii sunt adânci. Și abia așteaptă “călcâiul”.
    Fun. Zi maximă!

    • George Butunoiu :

      Da, sunt sigur ca omu ar invata lucrurile acestea intr-o zi de training bine facut, dar crezi ca dupa ziua aceea ar sti la ce sa fie atent la cum se imbraca subordonatii lui, de pilda? Sau ar mai trebui inca o zi de training si pentru asta? Apoi inca una pentru cum ar trebui sa arate birourile firmei, una pentru cum percep clientii produsele companiei, si tot asa… Si, ca tot veni vorba, de ce sa iei pe cineva care mai are nevoie de o zi de training si sa nu iei pe altul care nu mai are nevoie de niciuna? GB

      • Stefan :

        :))) sunteți amuzant! Într-o lume competitiva și globalizată, că cea de astăzi, l-as intreba întâi de China și de problemele pe care industria lui le resimte de la alegerea lui Trump încoace. L-aș întreba dacă știe cine este Jack Ma și de ce Huawei este din ce in ce mai blamat. Șosetele sunt cel mai stupid lucru care ar conta cu adevărat! Dar da, sunteți simpatic!
        Șosetele mi-au amintit de șeful FNI care a fost “prins” cu gaura in ele când s-a descălțat la un templu pe undeva. “Ditai șeful!” Ntz, ntz!

        • Cris :

          FMI.
          Cel de la FNI nu cred ca frecventa temple cu presa dupa el 🙂

        • Florin K :

          Pai si cu ce l-a ajutat ciorapul rupt ? Ca altfel doar a oferit prilej de bascalie pentru cei care abia asteptau sa mai aiba un motiv sa arate ca FMI e varza, condus de unii vai mama lor.

        • S :

          Da-o încolo… Oamenii de la firma din Austria sigur aveau motivele lor non-superficiale pentru care o astfel de apariție era un faux pas total. Erau specialiști în recrutare! Când va vad cum veniți cu argumentații hippie de genul ce poate face persoana, nu cum se îmbracă… Da! În alte cazuri, dar aici sigur era vorba de un raționament întreg, bazat pe experienta, nu pe “vai, draga, asta nu are stil deloc”. Sigur era un job care punea accent pe capacitatea de adaptare a candidatului la mediile în care ajunge sa se găsească, pe capacitatea lui de a “citi camera”, cum e expresia în engleza. Nu cred ca era un job în care stai închis undeva într-un beci, încercând sa descoperi secrete ale fizicii.