In companiile si in institutiile de Stat, pana sus in ministere si in cele mai inalte structuri ale Guvernului, inclusiv, nu prea poti sa obligi pe cineva sa munceasca daca omu’ nu are chef. Dialog pe care il am zilnic, de mai multe ori cu tot felul de oameni importanti in Stat:
– Pai astazi trebuia sa fie gata… (asta sunt eu)
– Stiu, imi pare rau, dar inca nu mi-a dat doamna Cutare situatia.
– Pai nu ii dadusesi termen clar ca situatia trebuia sa fie gata inca de saptamana trecuta?
– Ba da, dar a zis ca nu are timp.
– Si nu ai obligat-o sa gaseasca o solutie?
– Am incercat, dar nu a vrut, s-a si enervat…
– Nu a vrut??? Pai nu e subordonata ta?
– Ba da, dar nu pot sa o oblig. Nu e ca la voi, la privati, ea e functionar public si nu poate fi obligata.
– ???
Nu stiu cum e cu ceilalti angajati de la stat, insa functionarii publici si cei care sunt angajati prin concurs pe undeva nu pot fi obligati sa munceasca. Nici macar sa faca lucruri simple, fara niciun efort de creier sau de mana, daca nu vor ei. Si unii chiar nu vor, i-am vazut cu ochii mei, si nu i-ar fi cuiva usor sa spuna ca nu ma pricep la oameni. Si inca ar fi bine daca ai putea sa-i inchizi cu cheia intr-o camera goala sa stea pana la ora 16:00, ca sa nu-i incurce pe ceilalti macar, daca tot nu poti scapa de ei. Nici macar atunci cand sunt rau intentionati, si o fac si cu ostentatie, nu poti sa-i bagi la inchisoare sau sa-i dai macar afara din post.
La Stat, cand ii ceri unui coleg sau unui subordonat sa faca ceva, nu e ca la « noi », adica pui mana pe telefon sau ii trimiti un e-mail. I-am vazut cum fac un fel de scrisoare in care spun despre ce au nevoie de la celalalt, o scot pe imprimanta, o semneaza si ii pun stampila si apoi i-o dau in mana celui de la care au nevoie de informatiile sau de serviciul respectiv. Cand omu’ nu ii e subordonat direct, hartia se duce mai intai la seful comun, in « mapa », si acesta o semneaza cum ca adresantul trebuie sa ia lucrurile chiar in serios. Am vazut asta cu ochii mei, de multe ori. Si am mai vazut cum un director dintr-un minister i-a trimis o astfel de hartie unui subordonat, cu vreo patru luni in urma, cerandu-i sa faca niste lucruri. Subordonatul i-a taiat-o scurt, ca nu are timp sa se ocupe de asta. A revenit directorul, dar degeaba. Si in ultimele doua luni subordonatul nici nu i-a mai raspuns la hartii, cum ca e ocupat sau orice altceva. Pur si simplu l-a ignorat cu totul!
Cat vreme angajatii de la Stat vor fi imuni (sau inamovibili – nu stiu daca acesta e termenul corect), nicio sansa sa se schimbe ceva. Sigur, toti vor sari ca arsi ca asta ii apara de presiunile politice. Da, asa e, intr-o oarecare masura, insa nu inlocuiesti un rau cu un rau insutit mai mare.
Si ca sa nu se inteleaga altceva: sa nu credeti ca e vreo diferenta intre angajatii de la Stat si cei de « dincolo ». Da-i unui privat aceeasi imunitate si vezi ce face! Si invers…
(pozele lui Funkyjalla si a lui Tom 2001 de pe www.deviantart.com)
De obicei, cineva iti va da ceva pentru ca TREBUIE, ESTE CONSTRANS sau DORESTE. Despre partea cu trebuitul poti sa uiti, nu exista la noi. Iar dintre ultimele doua, ai avea de castigat daca ai face astfel incat persoana de la care ai nevoie de ceva sa DOREASCA sa te ajute.
Nu lupta impotriva curentului. Du-te si tu cu o ciocolata, o floare, sau ambele ( in cazul de fata la subalternul care a refuzat).
cat despre GB, nu lupta el contra curentului, nu fi naiv!!! George e uns cu toate alifiile, stie unde sa linga si unde sa scuipe, nu avea grija lui, doar e headhunter! Ca sa supravietuiasca a trebuit sa pactizeze cu toate partidele si toate guvernele, de accea si pozeaza in “incoruptibil”… cu coloana de cauciuc 🙂
Cred ca principalii vinovati nu sunt angajatii de care vorbim (sigur ca si acestia au partea lor de vina si o multime de pacate), ci sefiii lor !
Stim ca puterea sefului vine din multe surse, iar pozitia ierarhica a unui sef nu garanteaza ca acesta va fi ascultat si urmat de subalternii lui. Mai are nevoie de autoritate profesionala, de capacitate de influentare, de puterea efectiva de a recompensa/pedepsi, de comportament adecvat cu subalternii.
Spun ca este vorba de sefi slabi, nepregatiti pentru posturile pe care se afla, fara experienta interactiunii corecte cu subordonatii; sa nu mai vorbim de lucrul cu persoanele dificile.
Din pacate, institutiile statului nu sunt in stare sa rezolve problema calitatii sefilor de la toate nivelurile (sa nu uitam ca si mediul privat sufera de boala asta).
In afara de situatia cand subalternul-problema este un protejat al cuiva mai mare, seful nu are nici o scuza pentru obraznicia si lenea subordonatului.
Din punctul meu de vedere ai spus perfect. Cine nu face treaba din propria initiativa o va face decat daca e nevoit sa o faca. Daca pui un sef care nu poate sa ii constranga pe cei care nu fac treaba din propria initiativa, atunci degeaba il pui.
mai exista o varianta. Varianta angajatului cu proprie initiativa, dar care-si spune punctul de vedere. Exista stergerea BD, macar partiala. Pacat ca se recupereaza destul de usor.
La firme private mici , conduse direct de patron asa ceva nu se intampla, dar in corporatii unde angajatul nici nu stie cine sunt proprietarii.. e exact la fel.
faptul ca nu muncesc si freaca menta e inca putin grav.. mai grav este constanta si continua sabotare a propriei firme in interes personal… o poveste de altfel mult mai lunga mult mai complexa si mult mai des intalnita de cat multi isi imagineaza.
Vreau sa imi exprim indignarea pentru cea de-a doua poza, care imi evoca ceva cu mult mai traumatizant decit nu stiu ce chestii cu angajatii de la stat!
Come on, George, putina autocenzura! Sau un avertisment de genul “… contine imagini traumatizante etc/”
Mike B, spiritul tau de observatie intra in functiune dupa 2 zile? :)) Pentru un bun si adevarat manager, nu prea e util. Ar fi trebuit sa te autosesizezi si sa iei neaparat masuri …a la Marx 🙂 . Probabil agreezi mult mai mult prima poza. 😉
sigur George, sunt grosso modo 2 tipuri de oameni:
– unii care prefera salariu mic si un loc caldut cu program fix si securitate pe viata (la stat nu exista nici motivatie, nici ambitie, nici viata reala… e pseudo-comunism, rutina, plictis si semnarea condicii 9-5).
si
– a doua categorie – cei care se conduc dupa principiul “work hard and play hard” si care adora riscul si sunt entuziasti, ambitiosi.
Totusi niciuna din categorii nu trebuie blamata.
Noroc ca nu suntem toti la fel, asa cum credea ceausescu…
madalina, din articol(e) exact asta reiese, ca toti suntem la fel, mai ales cand ai calitatea de angajat, la privat/stat. Se cauta exact o anumita tipologie, dar banuiesc ca stii mai bine.
nu de alta dar te invarti in jurul cozii cu intrebarile tale..pur si simplu esti l alimita de a fi decretata Troll, cred si Mike B voteaza pentru asta, daca vrei sa fi Troll ul site ului persevereaza..si noi te vom vota ))))
Parlamentarii au făcut legea în aşa fel încât incompetenţii puşi de ei (prin intervenţii şi pile) în anumite funcţii înalte din instituţiile publice să nu poată fi concediaţi.
Să stea acolo şi să le servească interesele până la adânci bătrâneţi.
da, pentru ca la noi sectorul privat nu fnctioneaza ca in oricare alta tara, el e doar un mijloc prin care x isi poate satura verii… la noi nimic nu exista in afara coruptiei, a fraudei, a pacalelii, superioritatea se masoara in numar de “tepe”; faptul ca o companie face apel la headhunteri, e doar de ochii lumii, pentru a se trece in catastif, de fapt “intelegerea romaneasca” e principiul.
Iaca de aia am ignorat intotdeauna invitatiile de a participa la selectiile “manager privat la companii de stat” ….. As fi fost complet pierdut intr-o astfel de organizatie. Cred ca dupa o luna de lucrat acolo as fi fost bun de internare la spitalul 9.
Eu cred ca nu trebuie sa generalizam, exista si functionari publici slab productivi si neinteresati de problemele cetateanului, dar exista si profesionisti in institutiile publice, care chiar fac o treaba foarte buna raportat la salariul incasat. Inainte sa dam cu piatra, ar fi bine sa gandim putin. Sa stiti ca multi dintre cei care au ajuns sa lucreze la stat au avut mai intai experiente negative in firme private autohtone, unde au incasat doze imense de umilinta, si-au pierdut tineretea muncind pe rupte si respecatand deadline-uri, pana cand nu au mai rezistat sau pana cand au fost inlocuiti cu alti mai tineri.
Sigur ca a bate darabana pe tema functionarului public puturos este o paine buna, mai ales cand te faci ca recrutezi mari somitati “din privat” pentru entitati publice, asadar articolul face parte din strategia de marketing.
George, eu am alta idee. Ce atatea proceduri (cand aud de existenta lor deja ma bufneste rasu’) si batai de cap. Nu-i mai simplu sa iei proaspeti invatacei , doar le vorbesti asa de frumos in cate-o conferinta, ii formezi si modelezi :)) exact cum vrei tu. Sau altfel, culege si tu vreun “nostalgic” care nu pune intrebari si ia ce i se da. Pentru ei esti foarte credibil.
George, ne povestesti din experientele altora? Eu iti pot spune o gramada din propria experienta cu functionarii publici. Si nu ma refer, neaparat la angajati, ci la cei care fac obiectul “conflictului de interese”. Doua interviuri am dat cu unul dintre ei . Apropo, nu mai e director de Administratie Financiara, e presedinte de corp profesional. Sa nu uit si de implicarea lui politica.
Statagema: unu’ ia plicu’ si altu’ raspunde penal, pe baza de semnatura. Ti se pare cunoscut?
si, sa nu uit cumva … interviurile erau pentru firme private, ai caror administratori erau si sunt cotizanti, nu conteaza coloritul, ci doar profitul. Dar, vezi, modul cum se ajunge la acel profit, nu miroase prea bine, ai cunostinte si despre acest lucru? Sau doar ne sugerezi sa ne “infratim” cu ei?
Am lucrat intr-o institutie publica si am fost angajata prin concurs. Asa ca stiu foarte bine situatia si stiu de o multime de angajati care nu vor, dar stiu si de o multime de sefi BEZMETICI, care nu stiu sa stabileasca prioritati, care dau 20 sarcini urgente de facut in 10 minute aceluiasi angajat. Iar cei mai multi angajati care “nu vor” sunt pur si simplu oameni care intamplator stiu mult mai bine sistemul ca seful si care sunt prioritatile.
Si da, angajatii la stat trebuie protejati pentru ca sunt sute de cazuri de interventii politice si razbunari asupra angajatilor, dar e mult mai usor si simplu sa generalizezi, nu?
Nimanui nu-i plac angajatii de la stat si prin urmare toti sunt niste nemernici care nu vor si care nu trebuie sa fie aparati de interesele politice si presiunile companiilor.
Plus ca asta este o foarte buna paine mancata de dumneavoastra, nu-i asa?
Salut George. Foarte bine scris articolul si din pacate atitudinea aceasta nu o sa schimbe, dimpotriva, suntem inca la inceput.
Singura solutie, care a fost adoptata in tarile civilizate este, dupa cum ai scris in ultimul articol, aceea de a proceduriza la maxim activitatea unora de la stat. Si acest lucru se va intampla… usor, usor, va exista un sistem informatic care va permite in cateva click – uri sa obtinem ceea ce ar fi trebuit sa faca acei functionari.
Problema e ca acestia isi vor da seama ca devin “expendable” si vor ingreuna sau chiar sabota acest proces.
Iti spune ‘unul’ de la stat: activitatea este procedurizata aproape la maxim pe hirtie dar in realitate se lucreaza foarte putin conform procedurilor; cit despre sistemul informatic actual, acesta este cel care ingreuneaza activitatea pt. ca a fost conceput si realizat de persoane rupte de realitate si necesita nu citeva click-uri ci citeva zeci.
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may affect your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. These cookies ensure basic functionalities and security features of the website, anonymously.
Cookie
Duration
Description
cookielawinfo-checkbox-analytics
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional
11 months
The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance
11 months
This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy
11 months
The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.
Functional cookies help to perform certain functionalities like sharing the content of the website on social media platforms, collect feedbacks, and other third-party features.
Performance cookies are used to understand and analyze the key performance indexes of the website which helps in delivering a better user experience for the visitors.
Analytical cookies are used to understand how visitors interact with the website. These cookies help provide information on metrics the number of visitors, bounce rate, traffic source, etc.
Advertisement cookies are used to provide visitors with relevant ads and marketing campaigns. These cookies track visitors across websites and collect information to provide customized ads.
(pozele lui Funkyjalla si a lui Tom 2001 de pe www.deviantart.com) 
Comentarii (46)
am inteles acum de unde li se trage nervul managerilor din privat, care au job la stat 🙂
Si ce te mira ? Tu pe 800 ron/luna cum ai proceda ?
In primul rind moneda noastra nationala se numeste LEU. In al doilea rind, daca accepti un salariu de 800 lei/luna nu inseamna sa nu muncesti.
Samoan, ai inteles logica? Nu accepta un asemenea salariu.
George, nu fii dezamagit.
De obicei, cineva iti va da ceva pentru ca TREBUIE, ESTE CONSTRANS sau DORESTE. Despre partea cu trebuitul poti sa uiti, nu exista la noi. Iar dintre ultimele doua, ai avea de castigat daca ai face astfel incat persoana de la care ai nevoie de ceva sa DOREASCA sa te ajute.
Nu lupta impotriva curentului. Du-te si tu cu o ciocolata, o floare, sau ambele ( in cazul de fata la subalternul care a refuzat).
Apoi spune-ne cum a mers.
nu fi! nu “nu fii”, mai treci pe la scoala!
cat despre GB, nu lupta el contra curentului, nu fi naiv!!! George e uns cu toate alifiile, stie unde sa linga si unde sa scuipe, nu avea grija lui, doar e headhunter! Ca sa supravietuiasca a trebuit sa pactizeze cu toate partidele si toate guvernele, de accea si pozeaza in “incoruptibil”… cu coloana de cauciuc 🙂
🙂
numai la cauciuc va sta mintea…cu arome ? cu baterii ?
cred ca angajatii de la “privat” sint si mai nervosi, tocmai pentru ca ii pashte datul afara
Sa fii sigura!
Cred ca principalii vinovati nu sunt angajatii de care vorbim (sigur ca si acestia au partea lor de vina si o multime de pacate), ci sefiii lor !
Stim ca puterea sefului vine din multe surse, iar pozitia ierarhica a unui sef nu garanteaza ca acesta va fi ascultat si urmat de subalternii lui. Mai are nevoie de autoritate profesionala, de capacitate de influentare, de puterea efectiva de a recompensa/pedepsi, de comportament adecvat cu subalternii.
Spun ca este vorba de sefi slabi, nepregatiti pentru posturile pe care se afla, fara experienta interactiunii corecte cu subordonatii; sa nu mai vorbim de lucrul cu persoanele dificile.
Din pacate, institutiile statului nu sunt in stare sa rezolve problema calitatii sefilor de la toate nivelurile (sa nu uitam ca si mediul privat sufera de boala asta).
In afara de situatia cand subalternul-problema este un protejat al cuiva mai mare, seful nu are nici o scuza pentru obraznicia si lenea subordonatului.
corect !
G.B., uite aici despre managementul la stat 🙂
http://mises.ro/128/
Ierarhia de pe hartie nu e totuna cu ierarhia reala. Valabil si la privat.
Daca nu poti obliga pe cineva sa faca ceva, acela nu e subordonat, indiferent ce scrie nu stiu unde.
Din punctul meu de vedere ai spus perfect. Cine nu face treaba din propria initiativa o va face decat daca e nevoit sa o faca. Daca pui un sef care nu poate sa ii constranga pe cei care nu fac treaba din propria initiativa, atunci degeaba il pui.
mai exista o varianta. Varianta angajatului cu proprie initiativa, dar care-si spune punctul de vedere. Exista stergerea BD, macar partiala. Pacat ca se recupereaza destul de usor.
Intersant acest articol care apare , ce coincidenta, taman cand compania Tarom scoate la concurs patru posturi de director…o fi vreo legatura ?
La firme private mici , conduse direct de patron asa ceva nu se intampla, dar in corporatii unde angajatul nici nu stie cine sunt proprietarii.. e exact la fel.
faptul ca nu muncesc si freaca menta e inca putin grav.. mai grav este constanta si continua sabotare a propriei firme in interes personal… o poveste de altfel mult mai lunga mult mai complexa si mult mai des intalnita de cat multi isi imagineaza.
Vreau sa imi exprim indignarea pentru cea de-a doua poza, care imi evoca ceva cu mult mai traumatizant decit nu stiu ce chestii cu angajatii de la stat!
Come on, George, putina autocenzura! Sau un avertisment de genul “… contine imagini traumatizante etc/”
Mike B, spiritul tau de observatie intra in functiune dupa 2 zile? :)) Pentru un bun si adevarat manager, nu prea e util. Ar fi trebuit sa te autosesizezi si sa iei neaparat masuri …a la Marx 🙂 . Probabil agreezi mult mai mult prima poza. 😉
Lizuca
spiritual tau de observatie se manifesta asa ..la fiecare 30 de zile ?
porcii nu merita raspuns, sefii de trib, da …considera ca raspunsul asta nu ti-e adresat
poor Liz, ai terminat munitia si acum ridici poalele )))
sigur George, sunt grosso modo 2 tipuri de oameni:
– unii care prefera salariu mic si un loc caldut cu program fix si securitate pe viata (la stat nu exista nici motivatie, nici ambitie, nici viata reala… e pseudo-comunism, rutina, plictis si semnarea condicii 9-5).
si
– a doua categorie – cei care se conduc dupa principiul “work hard and play hard” si care adora riscul si sunt entuziasti, ambitiosi.
Totusi niciuna din categorii nu trebuie blamata.
Noroc ca nu suntem toti la fel, asa cum credea ceausescu…
Ce faaaceee? Niciuna din categorii nu trebuie blamată? Dat fiind că una dintre ele trăiește pe spinarea celeilalte?
desigur, totusi administratia de stat e sine qua non, fara ei “murim” – vorba maestrului GB.
Spre deoebire de tine insa, eu nu-i invidiez.
madalina, din articol(e) exact asta reiese, ca toti suntem la fel, mai ales cand ai calitatea de angajat, la privat/stat. Se cauta exact o anumita tipologie, dar banuiesc ca stii mai bine.
liz, poti fi constructive ?
desigur, dar, mare atentie, unii au spiritul de observatie puternic dezvoltat 🙂 … sper sa nu fie vreun impediment pentru tine
nu de alta dar te invarti in jurul cozii cu intrebarile tale..pur si simplu esti l alimita de a fi decretata Troll, cred si Mike B voteaza pentru asta, daca vrei sa fi Troll ul site ului persevereaza..si noi te vom vota ))))
Parlamentarii au făcut legea în aşa fel încât incompetenţii puşi de ei (prin intervenţii şi pile) în anumite funcţii înalte din instituţiile publice să nu poată fi concediaţi.
Să stea acolo şi să le servească interesele până la adânci bătrâneţi.
da, pentru ca la noi sectorul privat nu fnctioneaza ca in oricare alta tara, el e doar un mijloc prin care x isi poate satura verii… la noi nimic nu exista in afara coruptiei, a fraudei, a pacalelii, superioritatea se masoara in numar de “tepe”; faptul ca o companie face apel la headhunteri, e doar de ochii lumii, pentru a se trece in catastif, de fapt “intelegerea romaneasca” e principiul.
George, ce parere ai despre “privatii” care se bucura de o buna conlucrare cu “statul” ? 🙂
boring Lizuca
Solutia: Fa in asa fel ca problema ta sa devina problema angajatului respectiv. O va rezolva imediat 🙂
Iaca de aia am ignorat intotdeauna invitatiile de a participa la selectiile “manager privat la companii de stat” ….. As fi fost complet pierdut intr-o astfel de organizatie. Cred ca dupa o luna de lucrat acolo as fi fost bun de internare la spitalul 9.
Eu cred ca nu trebuie sa generalizam, exista si functionari publici slab productivi si neinteresati de problemele cetateanului, dar exista si profesionisti in institutiile publice, care chiar fac o treaba foarte buna raportat la salariul incasat. Inainte sa dam cu piatra, ar fi bine sa gandim putin. Sa stiti ca multi dintre cei care au ajuns sa lucreze la stat au avut mai intai experiente negative in firme private autohtone, unde au incasat doze imense de umilinta, si-au pierdut tineretea muncind pe rupte si respecatand deadline-uri, pana cand nu au mai rezistat sau pana cand au fost inlocuiti cu alti mai tineri.
Sigur ca a bate darabana pe tema functionarului public puturos este o paine buna, mai ales cand te faci ca recrutezi mari somitati “din privat” pentru entitati publice, asadar articolul face parte din strategia de marketing.
George, eu am alta idee. Ce atatea proceduri (cand aud de existenta lor deja ma bufneste rasu’) si batai de cap. Nu-i mai simplu sa iei proaspeti invatacei , doar le vorbesti asa de frumos in cate-o conferinta, ii formezi si modelezi :)) exact cum vrei tu. Sau altfel, culege si tu vreun “nostalgic” care nu pune intrebari si ia ce i se da. Pentru ei esti foarte credibil.
boring Liz
Cristina – corect !
George, ne povestesti din experientele altora? Eu iti pot spune o gramada din propria experienta cu functionarii publici. Si nu ma refer, neaparat la angajati, ci la cei care fac obiectul “conflictului de interese”. Doua interviuri am dat cu unul dintre ei . Apropo, nu mai e director de Administratie Financiara, e presedinte de corp profesional. Sa nu uit si de implicarea lui politica.
Statagema: unu’ ia plicu’ si altu’ raspunde penal, pe baza de semnatura. Ti se pare cunoscut?
si, sa nu uit cumva … interviurile erau pentru firme private, ai caror administratori erau si sunt cotizanti, nu conteaza coloritul, ci doar profitul. Dar, vezi, modul cum se ajunge la acel profit, nu miroase prea bine, ai cunostinte si despre acest lucru? Sau doar ne sugerezi sa ne “infratim” cu ei?
boring Liz, off topic
Am lucrat intr-o institutie publica si am fost angajata prin concurs. Asa ca stiu foarte bine situatia si stiu de o multime de angajati care nu vor, dar stiu si de o multime de sefi BEZMETICI, care nu stiu sa stabileasca prioritati, care dau 20 sarcini urgente de facut in 10 minute aceluiasi angajat. Iar cei mai multi angajati care “nu vor” sunt pur si simplu oameni care intamplator stiu mult mai bine sistemul ca seful si care sunt prioritatile.
Si da, angajatii la stat trebuie protejati pentru ca sunt sute de cazuri de interventii politice si razbunari asupra angajatilor, dar e mult mai usor si simplu sa generalizezi, nu?
Nimanui nu-i plac angajatii de la stat si prin urmare toti sunt niste nemernici care nu vor si care nu trebuie sa fie aparati de interesele politice si presiunile companiilor.
Plus ca asta este o foarte buna paine mancata de dumneavoastra, nu-i asa?
Salut George. Foarte bine scris articolul si din pacate atitudinea aceasta nu o sa schimbe, dimpotriva, suntem inca la inceput.
Singura solutie, care a fost adoptata in tarile civilizate este, dupa cum ai scris in ultimul articol, aceea de a proceduriza la maxim activitatea unora de la stat. Si acest lucru se va intampla… usor, usor, va exista un sistem informatic care va permite in cateva click – uri sa obtinem ceea ce ar fi trebuit sa faca acei functionari.
Problema e ca acestia isi vor da seama ca devin “expendable” si vor ingreuna sau chiar sabota acest proces.
Iti spune ‘unul’ de la stat: activitatea este procedurizata aproape la maxim pe hirtie dar in realitate se lucreaza foarte putin conform procedurilor; cit despre sistemul informatic actual, acesta este cel care ingreuneaza activitatea pt. ca a fost conceput si realizat de persoane rupte de realitate si necesita nu citeva click-uri ci citeva zeci.