Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Astazi am primit unul dintre cele mai tulburatoare si mai triste telef...

33 comentarii

Gardul nostru Astazi o batrana statea pe gardul nostru si plangea...

6 comentarii

Marea, imensa problema legata de managementul companiilor si instituti...

14 comentarii

Doua dintre multele comentarii din registrul respectiv la un anunt pus...

65 comentarii

Greselile din CV-uri pot spune multe lucruri relevante despre cel in c...

8 comentarii

Prietenul meu din Italia e in Olanda cu familia, la post. Intr-o zi, f...

17 comentarii

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

18 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

23 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

12 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

12 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

72 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

26 comentarii

Biroul nostru e de zeci de ani intr-un loc al Bucurestiului in car...

10 comentarii

Dar ce scarbiti sunt multi si ce scandal fac pentru ca firmele fac ang...

23 comentarii

Surprinzator de multi sunt cei care inca nu stiu ca firmele de recruta...

11 comentarii

Putini observa ca vechimea in munca (numita fara exceptie "experienta ...

51 comentarii

Alta ocazie numai buna pentru candidati de a cadea in capcana, de a-si...

39 comentarii

O metoda foarte simpla prin care cei care imi trimit CV-urile adesea i...

17 comentarii

Si CV-ul unei recruterite, care mi-a explicat pe 5 pagini ce face ea i...

38 comentarii

Primesc azi un e-mail cu un CV, scria ca pentru unul dintre posturile ...

64 comentarii

Singurul lucru pe care il astepti dupa ce trimiti un CV este sa fii in...

19 comentarii

Sigur, oamenii politicosi, manierati, indatoritori, care te asculta at...

17 comentarii

Aveam noi de facut o recrutare mare, o pozitie de Board pentru o cunos...

55 comentarii

Articol despre unul dintre cei mai buni candidati intalniti in ultima ...

16 comentarii

O sa fac o serie mai lunga de articole cu candidatii cu cea mai mare e...

19 comentarii

Mi-a cazut din intamplare privirea pe ceva pe Facebook. Poate din cauz...

10 comentarii

Ma duc eu la un restaurant pe malul Dambovitei. Stau la masa si admir ...

21 comentarii

Am avut de curand o recrutare de director general pentru o companie di...

7 comentarii

Acum cateva zile o candidata a schimbat brusc subiectul si m-a intreba...

67 comentarii

Sunteti angajator si primiti un CV care incepe astfel. SUMMARY: Mana...

3 comentarii

Cel mai tare CV primit vreodata, din cate imi aduc aminte... Primes...

2 comentarii

Am citit Karen Horney cand eram student, si de atunci teoria sa despre...

Am scris despre o doamna care are un mic hotel. Intr-o buna zi, do...

42 comentarii

Cei mai multi se supara cand le atrag atentia ca experienta lor s-...

64 comentarii

Am spus de cate ori am avut ocazia ca o firma trebuie sa incerce prin ...

5 comentarii

Am organizat timp de cativa ani niste cursuri de cultura generala pent...

8 comentarii

Va rugam sa ne ajutati sa restauram pianul sau sa ne luam altul – o ...

7 comentarii

Cati dintre manageri le atrag atentia angajatilor ca lucreaza prea len...

8 comentarii

In fiecare an, in octombrie incepem un nou an scolar pentru manageri s...

7 comentarii

Europa se indreapta, din ce in ce mai grabit, spre modelul politic baz...

7 comentarii

Marea, imensa majoritate a angajatilor romani prefera sa aiba sefi str...

9 comentarii

Primesc adesea CV-uri incomplete, in care nu sunt trecute perioade int...

42 comentarii

Facem, cu mult efort si cu bani de la sponsori, un album de arta fotog...

12 comentarii

Am vazut ca televiziunile s-au facut ca nu observa poate cel mai r...

11 comentarii

  Am fost la mitingurile acestea incepand chiar cu ultimul...

31 comentarii

Nu va straduiti sa intelegeti de ce un anunt de recrutare este facut i...

48 comentarii

Am foarte des discutii, dispute si chiar conflicte cu candidati care i...

25 comentarii

In urma cu vreo 20 de ani, cred, cand primeam toate CV-urile pe hartie...

16 comentarii

Un manager e un manager, poate conduce aproape orice business daca i s...

10 comentarii

Discutiile despre salariu. Si ce salariu vreti? Pai depinde de job, nu...

22 comentarii

Baiatul prietenului meu tocmai a terminat un doctorat stralucit la una...

27 comentarii

Ce credeti despre omul din scenariul urmator? Pun eu un anunt de recru...

9 comentarii

Una dintre cele mai mari placeri ale angajatilor este sa se razbune pe...

13 comentarii

L-am vazut de departe pe catel, am incetinit si am oprit langa el. Sam...

10 comentarii

Trebuia sa-mi gasesc o menajera. Lucruri relativ simple, de facut cura...

26 comentarii

Eu nu ma ocup niciodata de recrutarile de directori de HR, o rog intot...

10 comentarii

I-am cunoscut bine pe majoritatea oamenilor politici si de stat, la ab...

57 comentarii

Singurele judecati, comentarii si reactii pe care cei mai multi sunt i...

25 comentarii

Am scris sute de articole in care am aratat de ce vor angajatorii oame...

15 comentarii

Nu-mi aduc aminte sa-mi fi cerut vreun angajator pana acum sa-i gasesc...

4 comentarii

Rareori le dau candidatilor la joburile pentru care recrutez toate det...

4 comentarii

Un mare, foarte mare dirijor vine în România. Gloria, concert greu. ...

13 comentarii

Aseara la Atheneu. Primesc doua invitatii, si nu de orice fel, ci chia...

64 comentarii

Mi s-a rupt papucul drept (foto). Sunt niste papuci de casa negri, foa...

19 comentarii

Experienta imi arata ca e riscanta amestecarea claselor si grupurilor ...

9 comentarii

Fiecare are in organizatia lui niste oameni cu mintea mai sucita sau m...

23 comentarii

(dupa o discutie cu un chelner filosof) Daca un angajator ar ajunge...

8 comentarii

Am citit multe carti de resurse umane pana acum, insa nu imi aduc amin...

17 comentarii

Am cerut niste sugestii ieri pe retelele sociale despre un software de...

31 comentarii

Aveam un prieten bun in studentie, Ovi. Il chema Ovidiu, dar toti ...

3 comentarii

In fiecare zi sunt informat de catre cei cu care stau de vorba ca ...

9 comentarii

Ipocrizie fara margini in reactiile din jurul stirii de "breaking news...

8 comentarii

La insistentele si la presiunile pe fata ale Bancii Mondiale, ale FMI ...

6 comentarii

Dialog cu un candidat de top: - Si ce salariu vrei? - Pai, minim...

8 comentarii

Sunt intr-o polemica perpetua cu multi dintre cei care imi trimit ...

35 comentarii

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus ...

56 comentarii

Stateam zilele trecute de vorba cu directorul general al uneia dintre ...

7 comentarii

Imi place sa recrutez asistente pentru oamenii importanti din business...

31 comentarii

Am pus un anunt de recrutare, tot aici, pe site, in sectiunea cu anunt...

8 comentarii

Cand pun anunturi pentru joburi pe site-ul meu, adesea adaug si cate o...

62 comentarii

Am inceput sa fac recrutari imediat dupa Revolutie, chiar din primele ...

16 comentarii

Am facut pe site-ul meu o sectiune in care pun anunturi de la unele di...

19 comentarii

Am facut un site in care am incercat, si ne straduim in continuare, sa...

6 comentarii

Un exemplu foarte interesant si elocvent care arata cum functioneaza b...

1 comentarii

Am pus pe Internet cateva anunturi cu niste cursuri de cultura uni...

30 comentarii

Toti cautatorii de joburi ii detesta pe cei de la HR si pe cei din...

62 comentarii

Un articol din seria "Cand nu stii de la ce ti se trage... " Nu...

24 comentarii

Foarte multi dintre cei care isi cauta un job si ajung sa candidez...

25 comentarii

Am primit de curand o recrutare pentru un post de director general...

29 comentarii

Zilele trecute am vazut pentru prima data intr-o companie un sistem bi...

19 comentarii

Cand am ajuns prima data sa stau mai mult timp in birourile din st...

9 comentarii

Ca toti barbatii in criza varstei de mijloc, a trebuit sa inventez si ...

14 comentarii

La noi la birou avem sobe de teracota. Si cand eram mic, acasa, to...

28 comentarii
Afiseaza
comentarii

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus aminte de una dintre rarele mele contacte cu ei, de acum cateva luni. Voiam sa facem un concert intr-un oras indepartat de Bucuresti, foarte indepartat. Filarmonica de acolo e in renovare, asa ca singurul loc in care puteam merge era Cercul Militar din oras, cu o sala frumoasa si incapatoare. Si cu acustica chiar buna, din cate mi-au spus cei de-ai locului.

Ne-am bucurat ca am gasit solutia si am luat legatura cu militarii. Nu a fost deloc usor, insa pana la urma am reusit, pentru ca directorul filarmonicii avea in orchestra o fagotista care il cunostea pe fiul comandantului garnizoanei, altfel se pare ca nu am fi ajuns la ei, din cate mi s-a spus. Am vorbit cu vreo doi sau trei de pe la comandament, pana am ajuns la o doamna care urma sa puna punctul pe i-ul administrativ.

–          Da, se poate, dar trebuie sa platiti chiria salii, sa stiti, si sa facem un contract.
–          Desigur, e normal… Si cat e chiria salii?
–          70 de lei.
–          Cat, sapte mii? Nu e cam scump?
–          Nu, domnule, e 70 de lei.
–          Doamna, noi avem nevoie de sala mare, aceea de 300 de locuri, cu scena, poate ca nu v-a spus domnul comandant despre care sala vorbim…
–          Da, da, aceea! Chiria e 70 de lei pentru o zi.

O surpriza placuta pana la urma, mi-am zis eu, poate ca si-au propus militarii sa sprijine cultura, uite ce pleasca…

–          Si trebuie sa veniti sa semnati contractul…
–          Da, sigur, va rog sa mi-l trimiteti pe e-mail si vi-l trimit inapoi semnat.
–          Nu, nu, trebuie sa veniti aici sa-l semnati. Noi nu putem trimite prin e-mail, suntem o unitate militara si Armata nu foloseste e-mailuri.
–          Dar sunteti o unitate culturala in centrul orasului, faceti spectacole acolo, aveti si o biblioteca, am auzit, de ce va paziti asa?
–          Nu conteaza, domnule, tot unitate militara suntem si avem consemn!
–          Atunci trimiteti-mi-l prin posta, il semnez si vi-l trimit inapoi tot prin posta, cu recomandata.
–          Nu se poate, trebuie sa-l semnati personal!
–          Bine, atunci faceti-l si il semnam cand ajungem acolo, in ziua concertului.
–          Nu se poate, domnule, contractul trebuie semnat inainte. Trebuie sa veniti aici sa-l semnati!
–          Cucoana, sunt 650 de kilometri pana acolo, cum sa vin sa semnez un contract de 70 de lei?
–          Acestea sunt regulamentele militare, domnule, altfel nu se poate, imi pare sincer rau…

Nu am mai facut concertul in acel oras, o sa asteptam cativa ani pana se termina reconstructia filarmonicii, mai vedem atunci. Insa, macar, am ramas cu un sentiment de siguranta dupa aceasta conversatie, ca uite, Armata noastra s-a gandit la absolut totul si stie sa depisteze si cele mai mici pericole la siguranta noastra, de care mie nici nu mi-ar fi trecut macar prin minte. Ma simt aparat, intr-adevar…

Data actualizarii: January 7, 2018

  • gushpi :

    oprire la graniță, ieșire din țară mică străină: se scanează documentele necesare de către poliția de frontieră… trec la ghișeul vămii; acolo, deja, existau în calculator datele mele
    trec de „no mens’ land” și ajung la intrare în țărișoara mea
    poliția își face datoria, scanează documentele… vama se prezintă cu o fițuică în mână și incepe ancheta; io, mirându-mă, întreb (băbălăul!) de ce datele mele nu le au deja din computerul poliției…
    „E imposibil, sunt servere diferite!!!”
    UFFF! cum naiba să fiu atât de ignorant să nu știu așa ceva…, doar e la mintea cocoșului!
    🙁

  • Mike B :

    @Florin,
    La asta ma refeream cind vorbeam de gerarea brandului Transilvania.
    Vrei sa “leverage” brand-ul dar trebuie sa fi cam “aiurea” sa vrei sa se reverse puhoiul peste tine, mai ales cind sint locuri atit de mici si as zice delicate.

    Cinstit, sint locuri in care nu iti mai face nici o placere sa mergi….te simti ca pe un stadion….

    https://www.mckinsey.com/industries/travel-transport-and-logistics/our-insights/coping-with-success-managing-overcrowding-in-tourism-destinations

    • Florin K :

      Pt dezvoltare durabila iti trebuie multa viziune si mai ales bun simt. La cata foame de bani si marlanie e in businessul si administratia publica din Ro, ceea ce conteaza sunt doar banii…cat mai multi…indiferent de consecinte…

  • Mike B :

    @all
    Cum se foloseste de catre Transilvania, in/sau Romania, PR fantastic oferit de desenele animate “Hotel Transylvania”?
    A aparut a treia serie, “Hotel Transylvania, Summer Vacation” si se pare ca si seria aceasta are success.

    Numai ca sa faca sa apara un nume in fata atitor ochi unele corporatii platesc “ochii din cap”!

    • Florin K :

      Nu prea are cine sa gandeasca atat de business. Dubrovnik, unde s-a turnat partial Games of Thrones, e plin de turisti, care au cheltuit vreo 150 de mil euro in ultimii ani. Croatii exploateaza asta la sange. La un oras cu 40 mii locuitori, iti dai seama ce inseamna 150 de mil euro…

      • Mike B :

        Adica ni se promoveaza numele “moca” si noi nu stim ce sa facem? Suna pathetic!

        “Who’s ..in charge” (cum se zice) cu branding-ul regiunii ?

        • un domn :

          servus Mike
          P$D si La Famiglia de la “putere” este Fervent Preocupata sa musamalizeze potlogariile care le Scot Unii la Suprafata : https://www.riseproject.ro/amnistia-lui-dragnea/. In Transilvania avem Un Singur Promotor : Printul Charles al Marii Britanii care a Miscat Lucruile in Viscri, numai ca pana la Viscri iti trebui un drum, nu un Drum Al Oaselor http://www.gandul.info/reportaj/cum-mi-am-rupt-masina-pe-urmele-printului-charles-spre-viscri-daca-ar-fi-ajuns-pe-luna-gasea-un-drum-mai-acceptabil-14695381; Conducatorii, Decidentii Actuali sunt Fini Observatori ai Interesului Imediat al Lor, nu al Romaniei sau Comunitatilor care ar beneficia de asa ceva
          Revenind la Chestiune, Zona de Confluenta a Pasului Tihuta unde Oamenii Locului Pomenesc de Castelul lui Dracula este un loc al naibii de Frumos insa..lasat in paragina. Cinematografia ..Salveaza Romania, DOAR asa !

          • Florin K :

            Oare cum era daca marele centenar era sarbatorit de transilvaneni la Viena nu la Bucuresti ?

            • un domn :

              Buna Ziua

              consider mesajul tau Nepotrivit din cel putin Doua Motive (restul sunt pentru Cultura Ta generala ca referinte ) :

              1 atat maghiarii cat si romanii au trait in armonine si s au protejat CHIAr pe timpul lui Horty
              2 armata romana a transmis semnale clare in 1919, dar si mai devreme, a reiterate dupa 25 Octombrie 1944
              3….Imperiul Austro Ungar era o Palarie Prea Mare pentru Viena ca head office sa spun asa
              4. accept sa iti ceri scuze pentru sarcasmul deplasat al tau

              p.s era politicos sa incepi macar cu un Buna Ziua

              • Florin K :

                Intrebarea era retorica, fara conotatii pozitive sau negative…era din sfera istoriei speculative “ce ar fi fost daca…” (esua 23 august 1944…debarcau americanii la Constanta…se termina criza rachetelor din Cuba cu un razboi nuclear…etc.). E genul de intrebare deschisa la multe raspunsuri pt. cei care vor sa inteleaga lumea si altfel decat au fost invatati sa o faca. Poate transformarea imperiului intr-o federatie central europeana ar fi fost nucleul UE de astazi si ne-ar fi scutit de WWII. Poate…sau poate nu…
                Nu inteleg cum ai ajuns la Horthy si Budapesta. Dar iti inteleg agresivitatea, e ceva ce vad de fiecare data in Romania: pe strada, in magazin si restaurant, in discutii. Iar in mediul corporatist e dusa la extrem: e mai important sa distrugi ideile si pe individul care nu-ti este pe plac decat sa-ti argumentezi ideea ta si sa sustii o idee buna care nu este a ta.
                Cat despre eticheta de blogging…mai invata…
                O seara faina !

                • Un domn :

                  Adica Florin K bloggerul Pishcotzel care incearca marea cu degetul, da…

        • Florin K :

          Ni se promoveaza numele de Transilvania de mai bine de 100 de ani prin Dracula. In afara de cateva incercari locale timide private nu s-a intamplat nimic cu brandul asta. Daca in Mongolia, Kazakhstan si Zimbabwe cand am spus ca sunt roman din Transilvania, Dracula a fost prima replica, in UK ce sa mai vorbim. Pe de o parte sunt niste incompetenti, pe de alta parte sunt niste elitisti care cand vorbesc de promovarea Ro se gandesc la Cioran, Ionescu, Eliade, ceea ce e frumos, dar cati turisti ar veni sa vada tara lui Cioran ? Mai multi decat aia care vor sa vada tara lui Dracula ?

          • Mike B :

            Ar trebui ceva gindire, intradevar… Un mic “problem solving challenge” 🙂
            Majoritatea putinilor turisti care ar veni sa vada tara lui Cioran au alte bugete decit cei din UK, Mongolia etc. care vin sa vada tara lui Dracula.
            Care este capacitatea acelor mici orase si biserici fortificate? Probleme sint deja in Dubrovnik, Praga, Barcelona etc.
            Cum ar fi sa ajunga Transilvania pe “must see list”-ul clasei de mijloc emergente din Asia?
            Sint localnicii la nivelul unui turism mai “higher end”?

            In primul rind, cine ar fi interesat, in afara de localnicii care vor sa isi valorifice asset-urile (i.e. spatiu, produse etc.), sa promoveze Transilvania si de ce?
            Cum s-ar putea lega “brand”-ul de locul de origine?

  • Mike B :

    @GB
    Cind ai sa scrii un mic eseu care trateaza conflictul intre placerile epicuriene si importanta imaginii intr-o societate obsedata de imagine?

    Mai direct spus, conflictul intre mincatul la restaurante, ca “marker social”, si aspectul de Bibedum, mascota firmei Michelin, pe care il au multi oameni de afaceri locali.

    Bineinteles, ne asteptam de la tine sa fie la nivelul celuilalt eseu, care ne place enorm, acela cu “Daca vrei sa arati ca olandezii trebuie sa maninci ca olandezi”. Acela e superb! Imi aduce aminte de introspectiile lui Oblomov, in nuvela lui Cehov!

    • George Butunoiu :

      Cand voi fi bogat si nu va mai trebui sa fac o mie de alte lucruri care nu imi plac… 🙁 Mi-ar placea sa scriu despre asta. GB

      • Mike B :

        Cimitirele sint pline de oameni care au fost bogati…..

  • Florin K :

    @GB, OFF TOPIC

    George, nu crezi ca ai avea succes daca pe langa cursurile de sociologie, cultura muzicala si teatrala, ai introduce un curs de cultura gastronomica si eticheta in restaurant (acel dining etiquette al englezilor) ? Am vazut destui in restaurantele de top din Bucuresti care inca mai tin telefonul si cheile de la masina pe masa sau care habar n-au ce-i cu sosul sau amouse-bouche sau care merg la fine dining in tricou si blugi. Cred ca ai avea ceva succes mai ales la lumea corporatistilor care urca pe corporate ladder si businessul le cere sa manance prin locuri mai sofisticate. Sau chiar si la copiii oamenilor bogati 🙂

    • Mike B :

      @Florin,

      In anumite cercuri dependenta digitala (smart phone pe masa etc.) te descalifica.
      In alte cercuri este OK, chiar denota “contemporaneitate”.
      De obicei “the former” sint cercurile unde se invirt bani, si “the later” sint cercurile unde se sare intr-un picior sau cele de “nouveau riches”.

      Prima oara potentiali clientii trebuie sa fie constienti de cele mai de sus, dupa aceia trebuie sa fie constienti ca au dezvoltat o dependenta digitala (aproape ca in AA).
      Numai dupa aceia poti sa speri ca o oferta de curs cum propui tu are clientela.

      Pina atunci e mai lucrativ sa alimentezi, la unii, sindromul lui Pavlov, cu “like”-uri, “share”-uri, cereri de poze de mincare etc. si sa faci bani cu asta :)))

      • Florin K :

        Mike, clientii sunt exact aceiasi pe care-i are la cursurile despre opera, teatru, filosofie: oameni cu venituri destul de mult peste medie, cu joburi de multinationala, interesati de dezvoltarea personala si unii de “markerul social” GB (in lumea corporatistilor de Bucuresti am observat ca inca GB are o alura de marker socio-profesional). Nu-ti trebuie atat de multe pt cursul asta: niste chefi buni care sa stie sa vorbeasca despre ce fac, niste somelieri, niste chelneri cu scoala buna, niste specialisti in fashion de clasa adevarata, etc.
        In UK am invatat cel mai mult despre imbracaminte si eticheta de la un valet care a lucrat mult timp pentru un aristocrat englez. A fost cea mai buna scoala.

        • Mike B :

          Interesant sa existe un segment “corporatisti” ….lool
          Mai exista un segment “lucratorii la Stat”.
          Ce alte segmente “originale” mai exista?

          Interesant este si sa fie mersul la restaurant un “market social”.
          Ce marker-uri sociale “originale”mai exista?

          • Florin K :

            Societatea si businessul romanesc nu sunt la maturitatea celor din USA sau UK. Te-ar surprinde mai mult decat crezi sa vezi cat de bine delimitate sunt segmentele astea de “corporatisti” si “bugetari”, cum au niste caracteristici proprii foarte clare. Orice discutie “la stat” incepe cu programul de lucru si perioada de concedii…la corporatie e despre bonusuri si masina, salariul fix e doar ca trebuie sa fie…
            Markerii sociali intr-o societate inca neasezata sunt foarte importanti. Am vazut in Ro oameni care au renuntat la niste procente din salariu pt ca au vrut o masina de companie mai “tare”…ca “la altii” masini “de-astea” au juniorii…in Danemarca, country managerul nostru conduce un VW Polo.

            • Mike B :

              Amuzanta chestia cu markerii sociali in unele societati.
              In Occident este o industrie de fabricat “humble beginings”. “They are just like us” :)))
              Mostenesc milioane si platesc firme de PR sa nascoceasca povesti despre vicisitudinile prin care au trecut. Lista ar fi luuunga….
              In Romania, si in alte locuri, este tocmai invers. Sint “de carton” dar se straduiesc sa se “marcheze social”.
              ,

            • Mike B :

              Florine, universul si prostia sint infinite….

    • George Butunoiu :

      Evident ca nu (adica nu as avea succes), cine ar recunoaste in public, fiind vazut ca participant la un astfel de curs despre cum sa te porti in societate, ca are nevoie de cunostinte suplimentare in domeniu? GB

      • Florin K :

        Eu zic ca nu ar strica un survey printre participantii la celelalte cursuri. Compania aia care a cumparat tot cursul de filosofie pentru angajati s-ar putea sa-l cumpere si pe asta.

        • Da, asa ar merge, pentru ca ramane discret. Dar nu stiu cine ar putea face aceste cursuri. Oricum, ar dura putin, in cateva ore epuizezi cam tot ce e relevant de spus. GB

  • Mihai Aurel Popa :

    Dumneata bagi la tocator CV-uri pentru doua greseli de ortografie si vrei ca armata sa-si piarda vremea sa-ti trimita tie contracte la semnat? Dumneata ce spui daca un candidat la un post iti zice ca nu vine degeaba pana la Bucuresti pt un interviu de o ora daca n-are garantia ca ia postul? Evident si normal, il trimiti la plimbare. Ca sa te recruteze Butunoiu trebuie sa respecti regulile casei. Ei uite ca si cu armata e la fel. Vrei sala, te duci acolo, ca n-o sa stea aia sa faca research ca nu cumva Butunoiu sa fie defapt Puia care vrea sa puste un concert intr-o sala de 70 de lei sau vreun ziarist care scrie apoi cum a inchiriat el proprietatile armatei fara sa-l fi vazut aia la fata in viata lor.

    Si eu am avut o experienta proasta cu o firma de recrutare si ma gandeam sa scriu un articol despre inteligenta celor ce lucreaza in domeniul asta. Asa, ca exercitiu de generalizare, de imbatranire urata.

  • Mike B :

    Oportunitate de afacere?
    Multi se pling de procese timpite in Romania. Unii le catalogheaza generic “birocratie”. Chiar si pe internet sint exemple, unele in emisiuni TV, altele ca glume etc. Bineinteles, multa lume zice ca vrea sa fie “ca dincolo”!

    Oare nu este o oportunitate buna de afacere sa oferi servicii de eficientizare a proceselor? In administatie cit si in firme private.
    Investitia este minima, tot ce trebuie este
    a. cunostiinte de methodologie si experienta,
    b. timp, al clientului si al tau, si
    c. tabla ca la scoala, hirtie de impachetat, telefon cu camera etc. (max 1000Eu).
    Se numeste “process improvement consulting.”

    • Florin K :

      Ai uitat punctul d. : nervi de otel si un feeling de salesman de 5 stele. Prima intrebare a potentialului client va fi: dar de ce am nevoie de improvement, ca merge si asa ? Generaleasa nu avea o problema nici cu 70 de lei chirie, nici cu modul de semnare…si nici nu o sa aiba curand…iar ca ea sunt multi. Sunt inregistrat la ambasada Ro din Londra ca si rezident UK (sau cum zic ei, cetatean Ro cu domiciliul in strainatate). Cu toate astea, de la 1 ian 2018, daca nu anunt fiscul ca nu locuiesc in Ro mai mult de 183 de zile pe an, sunt pasibil de amenda. Of course, ministerul de externe si fiscul au fiecare excelurile lor si nu folosesc mailul…ce sa mai zic de baze de date comune si alte avioane 🙂 Dar e bine, se cumpara rachete si blindate…la multi ani, Romania !

      • Mike B :

        Aici e o chestie de “ownership”, Florine.
        Cine “ia bonusul”, cine sta pe “scaunul ejectabil” si este una si aceiasi persoana?
        Sau cum spunem in business “who’s f…ing in charge here?”.

        Generaleasa nu are nimic nici de pierdut nici de cistigat, deci e pe pilot automat.
        In chestia cu rezidenta si amenda tu cistigi si pierzi, deci tu trebuie sa te adaptezi.

        Nu iti trebuie un “feeling” de salesman ci logica sa intelegi ce il doare pe cel care ar scoale banii. “Subliniez”, cel care scoate banii.

        • Florin K :

          Mike, din experienta mea romaneasca problema nu e sa vezi ce lipseste si ce trebuie facut, de cele mai multe ori e foarte logic, problema e sa-l “convingi” pe omul cu banii ca-l “doare”. Sa-i vinzi solutia e mai complcat decat sa o gasesti. Exceptand mutinationalele si ceva companii romanesti mai rasarite, nimeni nu e interesat de consultanta de improvement. Unii nu inteleg ca nu e normal sa-i doara !!! Ei asa au pomenit ca merg lucrurile pe lumea asta. “Fac asa de 20 de ani, de ce sa schimb ? Pai asta e ceva total nou, o sa-mi dea peste cap tot fluxul…da, castig mai mult, dar e prea mare deranjul, eu sunt multumit cum merge acum…om vedea peste 10 ani cand zici tu ca modul asta de business o sa fie depasit…eee, trebuie pregatit din timp…vedem atunci ce-i de facut”.
          Faptul ca generaleasa nu intelege ca e ceva in neregula cu sistemul e cea mai buna dovada ca antrenarea angajatilor in process improvement e zero barat. Si asta o vezi la greu in firmele Ro, de stat ce sa mai vorbesc. In UK avem lunar un meeting in care fiecare vine cu critici si idei despre ce merge prost si ce trebuie facut. Unele solutii se implementeaza, altele ba. Dar efectul asupra angajatilor e maxim pt ca nu mai merg pe pilot automat, ci casca ochii.

          • Mike B :

            Foarte interesant ce spui, Florine. Foarte.
            Ce inteleg eu din ce spui este ca este prea bine ca sa schimbe ceva.
            Daca ar risca sa crape si sa ajunga in strada banuiesc ca ar face-o.

            Eu vad o situatie care este propice pentru cei care vor sa intre pe piata cu modele noi, inovatoare!
            Modele noi, inovatoare, combinate cu alte masuri (gen ai intreba pe cei care sint demult pe piata cum au facut banii…etc.) pot duce lucrurile inainte.

            • Florin K :

              Mike, uite un exemplu, legat oarecum de golf ca te pasioneaza. Patronul Transavia, cel mai mare producator de carne de pui din Ro, care tocmai si-a deschis un teren de golf, spune ca nu are incredere in bursa si nu se va lista niciodata. La fel, nu are incredere in private equity. Eu nu cred ca daca vrei, in ziua de azi, sa te dezvolti ca lumea, trecand dincolo de granitele mioritice, poti sa o faci fara finantare de tip listare sau fonduri si cu un management care sa vada lucrurile mult mai global si la rece, fara implicare emotionala de antreprenor. In schimb, domnul Popa e la 6:45 in firma in fiecare zi, implicat in chestii operationale si forteaza puternic preluarea businessului de catre fiica lui, o domnisoara placuta altfel, dar departe de viziunea necesara pt a face din Transavia un Plukon Food Group. Sansele de a face process improvement cu dl Popa sunt inexistente.

              • Mike B :

                Draga “Florin K”, poate mai degraba domnul in afacerea cu pui este foarte
                rational!
                1. daca intra private equity in capital va pierde controlul
                2. daca se listeaza si isi mentine controlul de ce ar investii cineva masiv
                cind nu poate sa preia controlul?
                3. daca se listeaza si deschide poarta unui “take over” ce are de cistigat?
                Poate are….poate nu are….

                Poate D-ul Popa este fericit fiind la ora 6:45 in firma!

                Prima si prima intrebare pe care D-ul Popa si-a pus-o, sau ar fi bine sa
                si-o puna, este “Este fericita, si va fi fericita, fetita mea, peste 5, 10 ani
                in acest business de carne de pui?”
                De acolo pleaca totul.
                Dupa aceia vezi cit, unde, cum te extinzi, cum finantezi cresterea si toate
                celelalte.
                O data ce esti impacat cu tine toate celelalte devin niste “challenge”-uri
                tehnice…..

                • Florin K :

                  Daca Jobs si Musk gandeau ca trebuie sa faca totul cu fonduri proprii, nu aparea IPhone si Tesla.
                  In businessul Ro ideea ca parintii predau afacerea copiilor e adanc inradacinata. Nu conteaza abilitatile si dorintele copiilor. Chiar si managementul strategic e tinut in familie, chiar si atunci cand pt orice om de business de bun-simt e clar ca ideile si abilitatile s-au epuizat in interiorul familiei. Mentalitatea nu e una bazata pe eficienta, ci pe apartenenta la trib. Inca o dovada a inapoierii mediului de business Ro.

                  • Mike B :

                    Pina una alta business-urile acelea de care vorbesti sint ale
                    lor si fac ce vor cu ele!! Asta e regula jocului.

                    Daca un vinzator nu poate convinge un potential client de
                    ceva este clientul un inapoiat?
                    Clientul a convins clientii lui de a ajuns unde este acuma….

                    Sint iPhone-ul si Tesla ceva ce cineva trebuie sa venereze?

                    • Florin K :

                      Mike, clar sunt businessurile lor si pot face ce vor. Dar asta nu inseamna ca si fac ce ar trebui dupa logica businessului. Corpul tau e al tau, asta nu inseamna ca alcoolul si heroina iti fac bine.
                      Problema cu vanzatorul e ca exista un punct terminus, e ca la medic: daca el iti spune sa lasi tigara ca plamanii tai sunt varza si o sa mori (si-ti raman copiii pe drumuri si nevasta se marita cu altul si etc si etc ), iar tu nu reactionezi la nimic…nu cred ca doctorul e prost…orice si oricine are o limita.
                      Clientul a convins clientii in ultimii 20 de ani…asta nu inseamna ca o va face si in urmatorii 10…iar exemple sunt cu nemiluita…ultimul mai notoriu e Nokia. Aici vine external improvement.
                      Apple si Tesla nu sunt de venerat, dar de admirat pt ca au realizat ceva in domeniul lor…cu Tesla mai am dubii…

                    • Mike B :

                      Business-ul nu are logica!
                      Iar daca te iei strict dupa asa zisa “logica a business”-ului ajungi exact unde a ajuns lumea in 2007 dupa ce a urmat orbeste tot felul de “business gurus”.

                      Business-ul este o activitate care are menirea sa sustina existenta umana si nu vice versa. Iar banul este un mediu de schimb menit sa faciliteze niste schimburi.
                      Poti sa incerci sa venerezi business-ul si banul in sine, si multi o si fac.
                      Aceia sint si cei mai usor de manipulat, pentru simplul fapt ca nu inteleg esenta lucrurilor.

                    • Florin K :

                      Logica businessului inseamna ca daca produci 3 lei si cheltuiesti 5, ai o problema. Logica businessului inseamna ca ai o problema daca produci biciclete iar lumea vrea sa cumpere teleportare. La fel daca produci cu 100 de angajati ce poti produce cu 10. Nimeni nu deschide un business ca sa sustina existenta altora: brutarul face paine ca sa faca el bani/avere/acumulare etc, faptul ca pe mine painea ma hraneste e un mijloc prin care el face bani.
                      Business gurus exact asta sustin: ca businessul nu are logica si e la indemna oricui sa-l faca; asa am vazut soferi de tir jucandu-se de-a Buffet si chelneri de-a D. Trump.

                    • Mike B :

                      Ideile acelea de la “taticul Adam Smith” cu fiecare alergind dupa bani/avere/acumulare si o mina invizibila aranjind totul s-au cam dovedit o mina vizibila care a aratat degetul din mijloc la o majoritate.

                      Ceva nu merge in acea clasica “logica a afacerilor”. Tu o vezi cu crescatorul de pui pe care nu il aburesti cu burse si “private equity”, o vad si eu aici, si o vad si sute de milioane de alti oameni.

                      In Romania am impresia ca acea “logica de afaceri” este atit de convingatoare ca la enorm de multi li se rupe sa mearga sa munceasca.

                      Realitatea a ajuns decuplata de “logica de afaceri” ce se invata prin MBA-uri si din cartile unora si altora.

                    • Florin K :

                      Daddy Smith n-a zis ce inseamna exact modul de actiune al mainii invizibile. Asa ca se poate presupune ca include si palme peste cap si pumni in figura. 🙂
                      Multi cred ca e vorba doar despre mangaieri pe crestet.

                      “Consumption is the sole end and purpose of all production.”
                      ” Never complain of that of which it is at all times in your power to rid yourself.”

              • Mike B :

                Hai sa iti povestesc Florine K o poveste amuzanta!
                Acum “ceva timp” am un client care voia si el restructurarea unei afaceri
                pe care o creiase din nimica si care a avut o crestere exploziva.
                Clientul era un domn in virsta, din Europa Centrala, ajuns in America
                imediat dupa razboi si care adusese un atelier mic, mecanic, de chei si
                incuietori in pozitia celui mai mare furnizor de cartele de access.
                Domnul gerase superb timpuria transformare digitala de pe vremea aceia
                si avea o cifra de afaceri de te lua mirarea (clientela fiind toate hotelurile si
                o multime de corporatii).

                Ii facem noi a analiza de care eram si siguri si mindri, un plan…”tot tacimul”.
                A fost o munca de care si acuma pot fi mindru!

                In final, sintem invitati la un “tete a tete” la un extrem de scump restaurant
                unde ni se spune:
                – munca este excelenta si factura va fi platita,
                – ni se dau niste “bonusuri” ( niste vacante exotice….cred ca a fost
                prima oara in Tahiti cu familia….etc.)
                si ni se spune:
                1. baiatul dinsului nu ca ar fi prost, Doamne fereste, dar nu este la un nivel
                sa implementeze ce scrisesem noi acolo,
                2. baiatul dinsului are o familie cu doi copii, nepotii clientului, care de fapt
                sint centru si sensul vietii bunicului, si al restului familiei
                3. firma avea 3200 de angajati care aveau un trai echilibrat si a caror viata
                era legata de firma.

                Pe scurt omul a platit si nu a facut decit citeva bucati, tehnice, din ce
                ii propusesem noi.
                Dar firma exista si astazi, nu mai are “panache”-ul de acuma citeva decenii,
                unul din nepotu are copii la rindul lui, cam 5000 de angajati au viata legata
                de firma.

                Unii vad, Florine K, banii si business-ul ca un stapin….altii vad cele doua ca
                o unealta…..

                • Florin K :

                  Fain exemplu, Mike. E exact ce spuneam mai sus: fac asa de 20 de ani, de ce sa schimb ? Mai multi bani, firma mai mare, etc ? Nu sa gasesti solutia tehnica e greu, sa-l convingi sa o aplice e mai greu.

                  • Mike B :

                    Intr-adevar, Florin K, exista oameni care vad in familie si
                    in comunitate mai multa valoare decit in bani !
                    Eu asta am invatat atunci si asta mi-a placut.

                    Da, noi nu am putut sa il convingem sa implementeze solutia
                    noastra, dar cinstit as fi fost dezamagit sa aflu ce ne-a zis la
                    restaurant si sa vad ca pune banii inaintea copilului, nepotilor
                    si salariatilor lui.
                    Crezi ca bani mai multi si firma mai mare l-ar fi facut mai
                    fericit?

                    • Florin K :

                      Mike, discutia a plecat de la ideea ta ca process improvement e un business bun in Ro si ca-ti trebuie doar metodologie, timp si tabla. Eu am incercat sa-ti arat, de fapt ti-ai aratat singur, ca e nevoie de mai mult, ca sunt implicate elemente care nu tin neaparat de logica businessului. Poate e mai eficienta stocarea in cloud, dar asta inseamna sa concediez doua angajate de la arhivare care lucreaza in firma de 25 de ani, de cand eram un SRL prapadit intr-o garsoniera…si pt mine ele conteaza mai mult decat eficienta stocarii datelor.

                  • Mike B :

                    Ce inseamna “sa gasesti o solutie tehnica” pe care clientul sa nu o vrea?!!!

                    E ca si cum “ai repara” ceva in asa hal incit sa nu mai mearga!!

                    Un fel de …am sapat o groapa ca sa vad ce e in ea! Nu era nimica, asa ca am astupat-o!!

                    • Florin K :

                      Solutia tehnica pe care clientul sa nu o vrea e exact exemplul de mai sus cu arhivarea: logica businessului spune ca e necesar cloudul, logica patronului spune ca e mai important ca doi angajati loiali sa fie fericiti.

                    • Mike B :

                      Eu as incerca sa fac afaceri cu acel patron bazat pe logica dinsului.
                      Te-as lasa pe tine sa faci afaceri cu el bazat pe logica cloud-ului sau “logica business”-ului.

                    • Florin K :

                      Esti carcotas, Mike. As putea sa fiu si eu si sa-ti spun: foloseste-ti logica si deschide-ti un restaurant cu carne de porc la Mecca.

                    • Mike B :

                      Asta incerc sa iti explic Florine, ca as incerca sa il inteleg pe crescatorul de pui de ce nu este impresionat de burse si private equity ( cinstit nici eu nu as fi in locul lui !) si nici nu as incerca sa vind carne de porc in anumite locuri !!

    • Gramaticul :

      Mike, ca unul care face de multi ani process improvement, cred ca regula numarul unu este cea legata de respectarea normelor gramaticale.
      Cunostiinte” e gresit. Stiu, vei spune ca tastatura e de vina.
      Fraza “Cine “ia bonusul”, cine sta pe “scaunul ejectabil” si este una si aceiasi persoana?” denota stangacii de sintaxa.
      I-am scris odata lui GB ca demersul lui de a face “oameni culti” peste nooapte e utopic si toxic, pentru ca tocmai fusesem la o intalnire cu un director care vorbea agramat si cita bezmetic si obsesiv dintr-o singura carte. Daca cei care vin sa faca process improvement au acelasi nivel de amatorism precum cei care sunt consultati, rezultatul e sub-mediocru. Asta in timp ce, nici unii, nici altii nu au indoieli, ci doar certitudini. Oameni de neclintit.

      • Mike B :

        Inteleg ce vrei sa spui, “Gramaticule” si sint de acord cu tine ca regulile gramaticale au importanta lor.
        Totusi, nu as investii timp in amelioarea gramaticii mele Romanesti.
        Cred ca “regula numarul unu” este sa faci bani pentru client (si pentru tine)!
        Cel putin asta am vazut in jurul meu, in ultimele decenii. Multi oameni care nu erau judecati dupa respectarea regulilor gramaticale ci dupa criteriul a cita valoare aduc.
        Exemplele pot incepe de la “popularul” domn Soros pina la o multime de tineri straini din IT.
        Totdeauna gasesti pe careva mai cheap sa iti editeze un text.

        • Florin K :

          Nu trebuie sa treci Atlanticul pt asta. Uita-te la Tiriac. Masacreaza gramatica, dar i se lipesc banii de degete si construieste business de succes.

  • Un domn :

    Fata de Sovietic, bun de pus in poligon la tragerile cu Javelin

  • Leave a Reply to Mike B Cancel reply