Blogul lui George Butunoiu

Ord. dupa

Astazi am primit unul dintre cele mai tulburatoare si mai triste telef...

20 comentarii

Gardul nostru Astazi o batrana statea pe gardul nostru si plangea...

6 comentarii

Marea, imensa problema legata de managementul companiilor si instituti...

14 comentarii

Doua dintre multele comentarii din registrul respectiv la un anunt pus...

65 comentarii

Greselile din CV-uri pot spune multe lucruri relevante despre cel in c...

8 comentarii

Prietenul meu din Italia e in Olanda cu familia, la post. Intr-o zi, f...

17 comentarii

Bunul meu prieten Andrei Caramitru si multi altii din USR nu pierd nic...

44 comentarii

Am un prieten bun care traieste in America, ajuns foarte tare si foart...

18 comentarii

In doar 5 ani, DIICOT a probat un caz de semi-sclavagism si munca fort...

4 comentarii

Intr-o seara, cam intre sase si sapte, deschid Facebookul. Eram la bir...

24 comentarii

Doamna E a fost o cunoscuta profesoara de la Universitate, scriitoare,...

12 comentarii

Comentariu pe site-ul meu: Stai linistit, Mike... n-ai nicio sansa sa-...

23 comentarii

Am facut rost de subiectele de concurs pentru postul de primar al New ...

3 comentarii

Mai multi ambasadori straini ne-au sponsorizat Societatea Muzicala de-...

8 comentarii

Prima recrutare in gambling am avut-o acum 17 ani, pentru niste englez...

16 comentarii

Pe vremea comunistilor, toate frizeriile si saloanele de coafura se ch...

12 comentarii

Aud din intamplare un procuror vorbind in televizor despre fetele omor...

12 comentarii

Faza: ma vad cu un candidat pentru un post de country manager. Firma n...

72 comentarii

Am primit mesajul acesta si am dat sa-l sterg, crezand ca e obisnuita ...

26 comentarii

Biroul nostru e de zeci de ani intr-un loc al Bucurestiului in car...

10 comentarii

Dar ce scarbiti sunt multi si ce scandal fac pentru ca firmele fac ang...

23 comentarii

Surprinzator de multi sunt cei care inca nu stiu ca firmele de recruta...

11 comentarii

Putini observa ca vechimea in munca (numita fara exceptie "experienta ...

51 comentarii

Alta ocazie numai buna pentru candidati de a cadea in capcana, de a-si...

39 comentarii

O metoda foarte simpla prin care cei care imi trimit CV-urile adesea i...

17 comentarii

Si CV-ul unei recruterite, care mi-a explicat pe 5 pagini ce face ea i...

38 comentarii

Primesc azi un e-mail cu un CV, scria ca pentru unul dintre posturile ...

64 comentarii

Singurul lucru pe care il astepti dupa ce trimiti un CV este sa fii in...

19 comentarii

Sigur, oamenii politicosi, manierati, indatoritori, care te asculta at...

17 comentarii

Aveam noi de facut o recrutare mare, o pozitie de Board pentru o cunos...

55 comentarii

Articol despre unul dintre cei mai buni candidati intalniti in ultima ...

16 comentarii

O sa fac o serie mai lunga de articole cu candidatii cu cea mai mare e...

19 comentarii

Mi-a cazut din intamplare privirea pe ceva pe Facebook. Poate din cauz...

10 comentarii

Ma duc eu la un restaurant pe malul Dambovitei. Stau la masa si admir ...

21 comentarii

Am avut de curand o recrutare de director general pentru o companie di...

7 comentarii

Acum cateva zile o candidata a schimbat brusc subiectul si m-a intreba...

67 comentarii

Sunteti angajator si primiti un CV care incepe astfel. SUMMARY: Mana...

3 comentarii

Cel mai tare CV primit vreodata, din cate imi aduc aminte... Primes...

2 comentarii

Am citit Karen Horney cand eram student, si de atunci teoria sa despre...

Am scris despre o doamna care are un mic hotel. Intr-o buna zi, do...

42 comentarii

Cei mai multi se supara cand le atrag atentia ca experienta lor s-...

64 comentarii

Am spus de cate ori am avut ocazia ca o firma trebuie sa incerce prin ...

5 comentarii

Am organizat timp de cativa ani niste cursuri de cultura generala pent...

8 comentarii

Va rugam sa ne ajutati sa restauram pianul sau sa ne luam altul – o ...

7 comentarii

Cati dintre manageri le atrag atentia angajatilor ca lucreaza prea len...

8 comentarii

In fiecare an, in octombrie incepem un nou an scolar pentru manageri s...

7 comentarii

Europa se indreapta, din ce in ce mai grabit, spre modelul politic baz...

7 comentarii

Marea, imensa majoritate a angajatilor romani prefera sa aiba sefi str...

9 comentarii

Primesc adesea CV-uri incomplete, in care nu sunt trecute perioade int...

42 comentarii

Facem, cu mult efort si cu bani de la sponsori, un album de arta fotog...

12 comentarii

Am vazut ca televiziunile s-au facut ca nu observa poate cel mai r...

11 comentarii

  Am fost la mitingurile acestea incepand chiar cu ultimul...

31 comentarii

Nu va straduiti sa intelegeti de ce un anunt de recrutare este facut i...

48 comentarii

Am foarte des discutii, dispute si chiar conflicte cu candidati care i...

25 comentarii

In urma cu vreo 20 de ani, cred, cand primeam toate CV-urile pe hartie...

16 comentarii

Un manager e un manager, poate conduce aproape orice business daca i s...

10 comentarii

Discutiile despre salariu. Si ce salariu vreti? Pai depinde de job, nu...

22 comentarii

Baiatul prietenului meu tocmai a terminat un doctorat stralucit la una...

27 comentarii

Ce credeti despre omul din scenariul urmator? Pun eu un anunt de recru...

9 comentarii

Una dintre cele mai mari placeri ale angajatilor este sa se razbune pe...

13 comentarii

L-am vazut de departe pe catel, am incetinit si am oprit langa el. Sam...

10 comentarii

Trebuia sa-mi gasesc o menajera. Lucruri relativ simple, de facut cura...

26 comentarii

Eu nu ma ocup niciodata de recrutarile de directori de HR, o rog intot...

10 comentarii

I-am cunoscut bine pe majoritatea oamenilor politici si de stat, la ab...

57 comentarii

Singurele judecati, comentarii si reactii pe care cei mai multi sunt i...

25 comentarii

Am scris sute de articole in care am aratat de ce vor angajatorii oame...

15 comentarii

Nu-mi aduc aminte sa-mi fi cerut vreun angajator pana acum sa-i gasesc...

4 comentarii

Rareori le dau candidatilor la joburile pentru care recrutez toate det...

4 comentarii

Un mare, foarte mare dirijor vine în România. Gloria, concert greu. ...

13 comentarii

Aseara la Atheneu. Primesc doua invitatii, si nu de orice fel, ci chia...

64 comentarii

Mi s-a rupt papucul drept (foto). Sunt niste papuci de casa negri, foa...

19 comentarii

Experienta imi arata ca e riscanta amestecarea claselor si grupurilor ...

9 comentarii

Fiecare are in organizatia lui niste oameni cu mintea mai sucita sau m...

23 comentarii

(dupa o discutie cu un chelner filosof) Daca un angajator ar ajunge...

8 comentarii

Am citit multe carti de resurse umane pana acum, insa nu imi aduc amin...

17 comentarii

Am cerut niste sugestii ieri pe retelele sociale despre un software de...

31 comentarii

Aveam un prieten bun in studentie, Ovi. Il chema Ovidiu, dar toti ...

3 comentarii

In fiecare zi sunt informat de catre cei cu care stau de vorba ca ...

9 comentarii

Ipocrizie fara margini in reactiile din jurul stirii de "breaking news...

8 comentarii

La insistentele si la presiunile pe fata ale Bancii Mondiale, ale FMI ...

6 comentarii

Dialog cu un candidat de top: - Si ce salariu vrei? - Pai, minim...

8 comentarii

Sunt intr-o polemica perpetua cu multi dintre cei care imi trimit ...

35 comentarii

Am vazut astazi in televizor Armata etalandu-si muschii si mi-am adus ...

56 comentarii

Stateam zilele trecute de vorba cu directorul general al uneia dintre ...

7 comentarii

Imi place sa recrutez asistente pentru oamenii importanti din business...

31 comentarii

Am pus un anunt de recrutare, tot aici, pe site, in sectiunea cu anunt...

8 comentarii

Cand pun anunturi pentru joburi pe site-ul meu, adesea adaug si cate o...

62 comentarii

Am inceput sa fac recrutari imediat dupa Revolutie, chiar din primele ...

16 comentarii

Am facut pe site-ul meu o sectiune in care pun anunturi de la unele di...

19 comentarii

Am facut un site in care am incercat, si ne straduim in continuare, sa...

6 comentarii

Un exemplu foarte interesant si elocvent care arata cum functioneaza b...

1 comentarii

Am pus pe Internet cateva anunturi cu niste cursuri de cultura uni...

30 comentarii

Toti cautatorii de joburi ii detesta pe cei de la HR si pe cei din...

62 comentarii

Un articol din seria "Cand nu stii de la ce ti se trage... " Nu...

24 comentarii

Foarte multi dintre cei care isi cauta un job si ajung sa candidez...

25 comentarii

Am primit de curand o recrutare pentru un post de director general...

29 comentarii

Zilele trecute am vazut pentru prima data intr-o companie un sistem bi...

19 comentarii

Cand am ajuns prima data sa stau mai mult timp in birourile din st...

9 comentarii

Ca toti barbatii in criza varstei de mijloc, a trebuit sa inventez si ...

14 comentarii

La noi la birou avem sobe de teracota. Si cand eram mic, acasa, to...

28 comentarii
Afiseaza
comentarii

Baiatul prietenului meu tocmai a terminat un doctorat stralucit la una dintre cele mai faimoase universitati din lume. Si nu in finante sau in management, ci in tehnologii de varf, in una dintre ramurile stiintei cu cel mai solid si mai spectaculos viitor in fata. Poate sa-si aleaga orice tara ar vrea si orice oras curat din lume, si poate incepe o cariera despre care se stie de pe acum unde va ajunge.

Dar prietenul meu imi spune ca baiatul vrea sa se intoarca in Romania si ma intreaba daca ar fi bine sa-si caute un job intr-o banca, sau in alt domeniu. Foarte mirat de intorsatura pe care au luat-o lucrurile, il intreb de ce vrea sa vina inapoi in Romania, fiindca aici nu se face absolut nimic in domeniul in care s-a specializat si si-a facut doctoratul, si nici nu se va face vreodata – in timpul vietilor noastre, cel putin.

Fiindca are o prietena si ea nu vrea sa plece din Romania! – vine raspunsul. Si nu s-a gandit sa se desparta de ea si sa-si vada de viata care il asteapta inainte? Ca la douazeci si ceva de ani o sa-si tot gaseasca fete, cate vrea. Nu, se pare ca nu s-a gandit la asta…

Cunosc bine subiectul, zilnic apare in discutiile mele, in toate scenariile posibile. De la parinti care ma intreaba ce sa faca pentru ca ala micul sa fie cat mai fericit in viata, pana la dramele celor din partea coboratoare a carierei, care imi spun cat de rau le pare ca nu au facut altfel.

Concluziile mele in aceasta privinta s-au format greu, si abia in ultimii ani s-au cristalizat unele care par sa fie definitive. Mai ales ca in ultima vreme s-au inmultit si confirmarile.

Una dintre ele a venit de la un studiu inedit, care a avut inspiratia sa intoarca problema pe dos spre a afla raspunsul. Aproape toate cele care s-au facut pana acum despre ce ii multumeste mai mult pe oameni in viata si ce i-ar face mai fericiti, au mers pe varianta intuitiv evidenta a intrebarilor directe: ce ti-ar placea mai mult, ce te-ar face mai multumit, mai fericit? Si, spre comparatie, retrospectiv, ce ti-a placut mai mult, ce te-a facut cel mai fericit pana acum etc.? Studii serioase, intinse pe zeci de ani, uneori. Insa in studiul acesta, care m-a surprins si pe mine prin claritatea concluziilor, au pus intrebarile invers: care sunt cele mai mari regrete din viata ta, ce ai fi face acum altfel daca s-ar putea sa o iei de la inceput?

Am discutat despre concluziile studiului cu un mare specialist in regrete si depresiile aferente, bunul meu prieten psihanalist, care cunoaste pana in adanc vietile si tristetile atator mii si mii de oameni. Mi-a zis ca da, asta aude si el: cele mai mari regrete ale oamenilor sunt ca nu s-au ocupat suficient de pregatirea lor si de cariera in tinerete, ca li s-au parut alte lucruri mai importante atunci, si invers, ca s-au ocupat prea mult de cariera, de job si de bani in partea a doua a vietii si mai putin de familie si de ei insisi.

Iata, deci, ce stiu eu acum dupa zeci de ani de analizare a vietilor si carierelor oamenilor, a dorintelor lor, spuse sau ascunse, a regretelor si orgoliilor lor, a frustrarilor, a relatiilor lor cu ceilalti, cu familiile si cu ei insisi, despre configuratia pregatire – cariera – viata personala si sociala care iti aduce cele mai putine regrete atunci cand te uiti in urma, dar si in viitor, cat ti-a mai ramas:

Pana spre 30 de ani, educatia, lansarea si confirmarea definitiva intr-o cariera stralucita si cu vizibilitate pana spre sfarsitul ei ar trebui sa fie prioritatea absoluta. Studiile in cele mai bune universitati, urcarea cat mai multor trepte academice, studii aditionale si suplimentare. Atat pentru cariera, desigur, insa in si mai mare masura pentru cultura ta generala si pentru ce ti se mai intampla in viata. Daca ai si o relatie afectiva sau o familie care merg in aceeasi directie, care te sustin in ceea ce faci, ar trebui sa te consideri cel mai norocos om din lume. Insa orice te abate de la asta, aduce si sanse mai mari de regrete ulterioare: cedarea la tentatiile unui salariu imediat mai mare, cu un job de oportunitate, relatii sentimentale sau chiar familiale ce intra in coliziune directa cu obiectivele de cariera, printre multe altele.

Acum, fixarea si confirmarea definitiva pe o cariera din care sa fii absolut sigur ca nu vei mai putea sa fii dislocat vreodata, indiferent ce se va intampla in tara si in lume, sunt mai importante decat castigurile pe care le vezi cand iti consulti conturile din banca.

Fiindca, odata ancorat definitiv intr-o cariera solida si previzibila, incep sa vina si castigurile, care devin prioritatea celei de-a doua etape. Cand, pana pe la 40 de ani, ar trebui sa-ti asiguri veniturile pentru tine si pentru toata familia pentru tot restul vietii si sa elimini aproape orice risc de aceasta natura. Fie ca o sa castigi toati banii de care vei mai avea nevoie in aceasta perioada, fie ca iti asiguri veniturile pentru tot restul vietii intr-un fel sau in altul.

Daca ai ajuns suficient de departe in faza de educatie si de lansare in cariera, sansele sa reusesti apoi sa tii intr-un echilibru cat mai bun cariera si jobul, viata personala, cea de familie si toate relatiile sociale sunt si cele mai mari. Insa asta cere o investitie foarte mare in prima etapa, pe care foarte putini sunt dispusi sa o faca, dupa cum bine stie toata lumea.

Iar dupa 40 de ani, toate fiind asigurate, familia, relatiile sociale de toate felurile, viata si proiectele personale pot deveni in mod natural centrul vietii tale pana la sfarsitul ei.

Asadar, acestea ar fi, schematic, concluziile convergente ale celor in care am cea mai mare incredere cand vine vorba despre ce ti-ar aduce cele mai putine regrete in viata, insumandu-le pe toate. Statistic vorbind, desigur, si in civilizatia crestina si occidentala din care facem si noi parte.

Americanii, cu legile si cu obiceiurile lor, prezentau rezultatele studiului ca fiind egal aplicabile si barbatilor si femeilor, desigur. De fapt, mai precis spus, nici nu am vazut vreo mentiune, oricat de mica, la factorii si diferentele de gen in ce am citit. Insa eu si prietenul meu psihologul suntem convinsi ca aceste concluzii nu mai sunt deloc atat de nete cand vine vorba despre vietile femeilor.

Eu, personal, nu stiu deloc in acest moment ce parcurs educational, profesional si relational ar fi mai bun decat altele pentru o femeie, ca sa aiba si ea cat mai putine regrete. E posibil sa fie o configuratie asemanatoare cu cea descrisa mai sus, sau poate chiar identica, dar cred ca numerele sunt putin diferite. Prietenul meu psihanalistul are teoriile lui in aceasta privinta, insa el isi scrie singur articolele.

Dar sa revin la baiatul briliant al prietenului meu. Sfatul meu profesional a fost sa plece in America, chiar si fara fata dupa el. Marile companii si marile universitati ale lumii il asteapta acolo! Le-am spus-o amandurora, am fost cu ei la masa aseara.

Dar nu cred ca o va face. Nu am facut-o nici eu cand eram de varsta lui, nu o face aproape nimeni la douazeci si ceva de ani. Mai ales ca, sunt convins, majoritatea celorlalte sfaturi pe care le-a primit deja, si pe care le va primi in continuare, il vor indemna sa-si asculte inima, nu capul…

Si o intrebare scurta si foarte la obiect:

Daca baiatul prietenului meu v-ar cere sfatul, ce i-ati spune?

Raspund doar FEMEILE:

View Results

Loading ... Loading ...

Raspund doar BARBATII:

View Results

Loading ... Loading ...

Drumul spre cariera

Data actualizarii: October 31, 2019

  • RNCSTER :

    Povestioara de mai sus imi aduce aminte de un amic care a plecat in USA prin 1999 (a inceput un PhD in NJ la 28 ani). Si-a “ascultat” capul, nu inima… S-a despartit de pietena lui de atunci – o fata deosebita, frumoasa, desteapta, modesta… – desi tinea foarte mult la ea (dupa o relatie de 3 ani)… Fata s-a maritat un an mai tirziu, are copii, e bine mersi in Romania… El: Programator stralucit, PhD (10 ani mai tirziu, nu din vina lui) in Inginerie Software, Inteligenta Artificiala, Realitate Virtuala, autor de inventii (US patents)… intr-un cuvint: Milionar in USD… In doua cuvinte: milionar, si … singur cuc… Desi nu o recunoaste pe fata, cercurile de prieteni – NYC + NJ – in care s-a tot invirtit i-au schimbat orientarea… Da, surpriza, l-au “corupt”…: acum locuieste in acelasi apartament cu un El, isi face vacantele tot cu El, sa fiu explicit: doar Ei doi… Cica nu prea a avut timp de relatii serioase, casatorie, copii, etc… A avut citeva relatii ocazionale, fara obligatii, le numeste pasagere… @GB: Marile companii si marile universitati ale Americii te asteapta “pe tine – individul sclipitor” doar ca sa produci (si mai multi) bani pentru ei… Daca iti reduci existenta scopului de a face bani, faci o mare greseala. Bani poti sa faci si in Romania – mai greu, e adevarat – a da cu piciorul, pardon cu bocancii, unei relatii doar pentru ca marile companii “te asteapta” e o mare – MARE !- prostie…

  • cariera sau viata? :

    Cariera? O inventie a celor din varful piramidei pentru noi sclavii. Faceti cariera baieti/fete dati tot ce e mai bun in voi , pentru ca altii sa beneficieze , sa fie fericiti. Intelegi sacrificiul ”carierei ” unui Eminescu, Einstein, Verdi etc..dar pentru cei obisnuiti, absolventi de universitate de top cu nota mare (si sunt suficienti) ..??? Lupti o viata sa arati ce poti, cat de bun esti si esti si fericit cu asta sau asa crezi tu. Sacrifici familie, clipe obisnuite dar care te implinesc si dai totul pentru o iluzie. si vin clipele fatale. Trec anii. ai nume , ai bani si iti aduci aminte ca trebuie sa traiesti. Te uiti in jurul tau si vezi ca sotia, copii si-au facut deja viata lor, in care tu esti musafirul si sponsorul casei. Uneori crezi ca ti se cuvine mai mult si te uiti la ceva ”proaspat”. Obtii si esti ”fericit” dar in adancul sufletului intelegi ca de fapt cumperi o fericire iluzorie. Dupa 40-50 de ani portofelul tau va cantari mai mult decat tine. Pana la urma finalul va fi tot singur caci o viata ai fost strain pentru ceilalti sau ai cumparat nu ai primit nimic ca forma a iubirii. In cariera …va veni altul tanar, cu potential, care va urma tiparul tau :munca de succes, bani…si iti va da ghiontul si gata cariera ta. Din pacate nu intelegem ca suntem mai mult batrani decat tineri si ca daca nu traim la tinerete, dupa inima, la batranete va fi prea tarziu. Dar ce este mai important, azi pentru multi nu mai exista peste 40 de ani. O secunda si viata zboara. Cine traieste pentru viitor (sa fac cariera, sa adun bani …si apoi) uita sa traiasca prezentul. De clipa pe care o traiesti esti sigur , de cea care va veni??? Sfatul meu este sa traiti din plin fiecare clipa. E un sfat a unui om care a facut greseala carierei ( e drept ca aici in tara). Chiar cand boala a inceput sa se strecoare incet, incet in familie, am crezut ca e ceva trecator , ca totul va trece si intr-o clipa totul s-a prabusit, doua suflete dragi plecand in eternitate. As fi dat ani din viata pentru inca cateva minute. Dar cel mai tragic a fost cand copilul mi-a zis ca el nu are nevoie de bani si lucruri ci sa-i fiu aproape , sa-i vorbesc, sa stau cu el. Azi am inteles ca am crezut intr-o iluzie si imi construiesc altfel viata tinand cont de mine si de copil , de ceia ce ne place. Iubirea , sub toate formele ei, iti umple sufletul. Cariera iti da iluzia ca iti implineste viata

  • Liz :

    Butunoiu, draga, vezi ca esti cautat. Intens si asiduu. Te cauta cei de la Vodafone, au nevoie de hunteri. 🙂 Esti adeptul serviciilor/relatiilor B2B sau B2C? 🙂 Nu trebuie neaparat sa raspunzi, e(sti) arhicunoscut https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/investigatii/george-butunoiu-group-recrutorul-specialistilor-tripletei-mazare-constantinescu-strutinsky-pentru-sefia-acn-547331.html

  • Robo :

    Cariera e o iluzie. La fel ca si treptele academice, la fe ca si titlurile. Nu cariera trebuie sa fie prioritatea, ci banii. Cand ai suficienti bani, poti sa cumperi titluri, cariera, orice.

    Cu un singur lucru sunt de acord. Pana la 40 de ani e bine sa ai suficienti bani, incat sa ai alte prioritati. Dar ca sa-i faci, trebuie sa te concentrezi pe chestia asta, nu pe cariera, titluri academice sau alte distractii

  • Adevarul :

    1) dacă el ar sta in România, și ar pierde respectul in ochii ei, ca ar sta sub papuc.
    2) dacă ar merge împreuna in “occident” amândoi, ea ar devenii feminista și fericirea lui s ar duce pe apa sâmbetei…
    3) dacă o femeie nu își găsește soț cât e tânăra, după 30 de ani… si oricum, profesia sau salariul unei femei nu o face mai atractiva… la ele contează sa arate bine,sa nu fie frustrate cu job ul toată ziua, sa fie tinere…

    Ținând cont și de faptul ca in occident femeile sunt preponderent bolnave de feminism și cu pretenții pana la cer, cel mai bine pentru viitorul și fericirea lui ar fi sa meargă sa lucreze intr un stat nu așa “occidentalizat”(Rusia, Ucraina, Polonia, replublica ceha) sau sa rămână in România dar sa se despartă de ea!

  • Dave :

    La varsta asta nu prea iei decizii indeajuns de mature. Nici la 40 ani, din experienta, iubirea nu invinge ego-ul. Intrebarea este, daca el considera sa stea in Romania pentru ea, ea de ce nu considera sa plece pentru el? Daca se cearta sau ea se plictiseste de el, cu ce ramane? O viata de rahat in Romania sau oportunitati extraordinare pe care le-a ratat. Ca sa ce? Ca sa-i fie reprosat dupa n ani de zile ca ea nu e fericita din cauza lui, Experienta de 25 de ani imi spune ca decizia mai buna ar fi sa pastreze o relatie la distanta atat cat se poate, pentru ca rar merita!!! Foarte rar! Si sa ia in considerare si daca ce simte pentru ea sunt sentimente care dupa 2 sau 3 ani vor disparea, inclusiv pentru ea. My two cents.

  • Just me! :

    Bine ar fi sa aleaga cu capul, iar daca are suficienta incredere, sa puna punctul pe “i” si sa ii spuna “hai!”.
    Cat de “successful” va fi din punct de vedere profesional intotdeauna se va gandi la “cea-ar fi fost daca”…
    Eu cand eram de varsta lui, am ales cariera tocmai pentru ca nu imi doream sa fiu mediocra..dar vine la pachet cu multe altele.
    Acum, depinde si de ce nu vrea ea sa plece:Poate ca parintii ei sunt devina!
    Daca l-ar iubi cu adevarat, l-ar lasa sa plece, iar el ori se intoarce si…nu va fi fericit si va trai o viata mediocra ori si-ar vedea de drum si ar sti in sinea lui ca acei parinti, sunt fericiti pentru ca o au pe ea aproape.
    Va spune un om care a trecut prin asa ceva!

  • Coco :

    De ce oare s-a considerat femeia un obstacol in calea”binelui” barbatilor? De ce sa se gandeasca toata viata.. cum ar fi fost daca?? Job va avea oricand ,dar o iubire adevarata… nu se stie..
    Si cum in spatele oricarui barbat puternic se afla o femeie si mai puternica… ar putea incerca

  • Marele Gatsby :

    Eu am un singur sfat pentru el. Fara piscina!

  • arb :

    Problema este schematic pusa.Cariera sau familie…..Si eu ca femeie am votat pt cariera in detrimentul familiei, in cazul de fatza.Dar intr-o casatorie de cele mai multe ori cineva trebuie sa faca mai multe sacrificii.Parca-i si vad pe parintii fetei:cum sa te duci tu dupa el, ce faci tu singura acolo, daca te lasa pt alta, cine are grija de tine, cum sa lasi tu un job sigur aici pentru caii verzi de pe pereti din alta parte?Cam asa gindesc parintii de fete. Si daca ei nu au intentia sa se casatoreasca prea curind, atunci nu prea vad ce viitor fericit vor putea avea intr-o tara cu alte standarde culturale si de civilizatie-in spetza peste Ocean. El e intr-adevar mai flexibil si-si poate permite un ragaz de gindire linga prietena lui in Ro.Spre deosebire de femei, un barbat chiar si la 40 de ani are mult mai multe oportunitati profesionale, e drept ca in Ro se considera ca esti terminat profesional la 40 de ani….
    Am cunoscut in State un cardiolog interventionist , frumos, tinar, chiar avea 40 de ani si…..5 copii.Nevasta statea acasa si se ocupa de ei, iar el de la 6 dimineata pina la 6 seara, sau chiar mai mult daca era de garda facea naveta intre cele 2 spitale unde era afiliat si cabinetul sau unde vedea pacientii la control.Si mi-a spus ca face f multi bani dar de ei se bucura nevasta si copiii. Avea un hobby, colectiona masini americane din anii 50-60, dar dindu-si seama ca nu are timp sa se bucure de ele a decis sa le vinda.
    Asa ca planuri din astea gen “daca nu faci primul milion pina la 30 de ani” sint frumoase pe hirtiile de la cursurile de HR probabil, pentru ca astea sint cerintele societatii de azi, nu pt ca asa e normal.Am avut un vecin in State, pensionar, 80 de ani in 2008, lucrase in industria petrolului.Si incepuse sa-si caute iar de lucru pt ca criza din 2008 ii cam topise tot 401K-ul(adica fondul privat de pensii).Daca n-ai evenimente din astea sa-ti dea peste cap planurile, probabil ca merita sa-ti planifici cite o decada pt anumite teluri, dar vorba unui comentator de aici care-l citeaza pe Forrest Gump cu viata si cutia de ciocolata:nu stii niciodata…

  • ID :

    Doar el poate judeca ce ar fi mai bine să aleagă… La rândul lui, poate alege cui să ceară sfatul, în cazul în care simte nevoia să se consulte cu cineva… Nici un consilier de carieră, oricât de vizionar ar fi (cazul tău) nu poate prezice în ce condiții își va găsi cineva fericirea (profesional, afectiv). Părinții în general, pentru copiii lor, confundă fericirea cu împlinirea în plan profesional, mai ales atunci când au investit masiv în dezvoltarea profesională a strălucitului urmaș. Câteodată se întâmplă și fericirea, și cariera, așa apar miracolele… Însă fericit nu poți să fii decât atunci când mergi pe drumul tău, asumându-ți propriile decizii, luate cu inima și capul propriu. Așadar întrebarea “Ce ar fi mai bine” este incompleta. Bine pentru cine? Orice consultant onest va furniza răspunsul potrivit nevoilor celui care plătește. Fiind vorba de un prieten, consultantul ține cu ursul în povestea noastră… Însă ursulețul pare că e deja adult 🙂 Tu, George, ai vre-un regret ?

  • Mike B :

    “Life it’s like a box of chocolate. You never know what you get….” spunea Forrest Gump, stind pe banca.
    Sa iei viata ca o lista de cumparaturi ….. shopping list approach to life ….este cea mai eficienta reteta a esecului. La 10 asta, la 30 aia, la 50 cealalalta….
    Diferenta intre un bucatar de duzina si un mare Chef este ca cel din urma, merge in piata, cumpara ce este mai proaspat si creaza meniul zilei.
    Restul lumii se uita la retete si gatesc tot felul de mincaruri…..

  • Eu :

    Daca lucrurile in viata ar fi atat de matematice., Ar putea veni in tara si sa aiba o cariera stralucita, sa ajunga un mare magnat sau lider politic sau ar puteasa plece afara sa fie un jobbist toata viata lui, chiar daca la Google.. Mediul economic e atat de instabil incat e greu sa faci predictii de varsta, poti sa iti cauti job la 50 de ani din cauza vreinei crize economice etc etc, Poti sa ai 30 de ani si cariera si sa nu mai intalnesti jumatatea si sa ramai singur toata viata… Singurul lucru siguuur despre retete Dle Butunoiu este ca nu se aplica la toata lumea..

  • Mike B :

    M-as fi asteptat ca “sfatul” pe care sa il dai oricui, nu numai unui tinar, este sa depuna efortul sa se cunoasca pe sine insusi, sa isi cunoasca propriile valori.

    O data ce un om isi stie valorile toate prostiile de “sfaturi de specialisti”, “studii de specialitate” se dezvaluie ca ceea ce sint, niste prostii!

    Chestia asta cu pina la 30 de ani, pina la 40 de ani, cele mai bune universitati din lume, cele mai mari firme din lume este exact a face ce spun altii ca trebuie sa faci ( …sint “should do”….) si cea mai buna reteta de a devenii nefericit.

    Daca omul vrea sa stea in cap sa stea in cap, daca vrea sa faca scoala la 60 de ani sa o faca, daca vrea sa o “frece” la 20 sa o “frece”.
    Totul e sa stie ca ceea ce face este convergent cu propriile valori.

  • Ed :

    Ati pus aceeasi intrebare “ce sfat am da pt un baiat?” celor 2 populatii: masculin si feminin.
    Ar fi bine sa nu interpretati rezultatul publicului feminin ca fiind raspunsul pentru intrebarea ” ce sfat am da pt o fata!”
    Sunt 2 perspective diferite.

  • Anonymous :

    Pentru ca tema e una importanta si in functie de felul cum multi dintre noi au răspuns de-a lungul timpului la intrebari, mai ales în ultimii 20 si ceva de ani; lucrurile in societatea noastra au mers intr-o directie sau alta! Am simțit nevoia să scriu mai degrabă decât să răspund, mai ales pt ca cele doua chestiuni la care ma voi referi sunt f importante. Mi se pare ca diminuati f mult rolul si importanta familiei pt ceea ce ar putea fi familia si rolul pe care l-ar putea juca atunci cand familia si-ar putea educa copiii acasa, asa cum in multe parti se intampla deja cu rezultate bune si f bune. Componentele acestea două, familia si educatia in familie, mi se pare ca ar putea schimba chiar si felul cum sunt puse acum intrebarile!

  • Gabi :

    Nu ar putea foarte bine ca fata să se adapteze după el dacă acesta re posibilități mai mari în carieră?

  • Cris :

    un articol usor mega misogin…

  • Florin :

    Sfaturile in cazuri din astea sunt atat de nefolositoare si penibile: sa ramana cu fata, sa plece in America, sa se…sa se… Nimeni nu se poate pune in papucii omului ca sa-i spuna ca sigur va fi fericit alegand una sau alta. Ca despre asta-i vorba: sa atinga acel flow despre care vorbea Mihaly Csikszentmihaly. Nu conteaza nici cariera, nici fata, ci ceea ce-l face pe el sa fie impacat cu el. Eu m-am insurat la 23 de ani, ca astea erau modelele in familie, si am divortat la 29 ca sa plec definitiv in UK, ca nevasta nu m-a urmat. Astazi am 43 de ani, nu am nevasta si nici copii, nici nu voi avea, dar sunt super fericit cu satisfactiile profesionale pe care le am. Fosta sotie s-a recasatorit, are 3 copii si nu cred ca a fost vreodata mai fericita. E absolventa de Conservator si ar fi facut ceva cariera in UK…cand s-a pus problema plecarii avea deja oferta de la o facultate britanica. Pt ea viata de familie e totul, eu daca nu am targete si organigrame si KPIuri si deadlineuri, intru in depresie. Lasati omul in pace, sa alega el…cu capul, cu inima, dar SA ALEAGA EL !

    • Marcel :

      Florin, nu este un articol in care sfatuim pe cineva ci pentru a analiza o situatie social stereotipica. Personajul principal, real sau imaginar, probabil nici nu stie ca situatia lui este subiectul unei analize.
      Chiar si in cazul tau, indiferent care au fost deciziile din trecut nu putem sti cum am fi ajuns daca am fi decis altfel. Dar putem sa ne dam seama ca oricum am fi decis pe subiecte care nu au un rezultat cantitativ/calitativ imediat perceptia noastra va fi ca am decis bine. Deoarece intotdeauna vom gasi argumentele care sa sustina realitatea curenta in comparatie cu una ipotetic dar imposibil de evaluat obiectiv.

      • doina :

        Acum, la 60 de ani, femeie fiind, sfatul meu ar fi sa plece, sa caute un job oriunde in lumea asta, dupa care sa o aduca si e ea la el! Daca intre ei este o dragoste adevarata, vor rezista despartiti o perioada!

  • Kiki :

    Sa se concentreze pe cariera si sa vada ce face fata. Modul cel mai bun de a te asigura ca nu regreti deciziile luate este sa le iei in cunostinta de cauza si sa faci cum e mai bine pentru tine. Fata poate si ea in cazul acesta sa ia decizia daca se muta, ramane fara el in Romania, il urmeaza, cauta si ea sa gaseasca o varianta care sa ii aduca multumire in conditiile date. Nici ea nici el nu ar trebui sa ia aceasta decizie din frica de a pierde o relatie care poate esua la un moment dat din alte motive (inclusiv compromisul facut acum de unul dintre ei). Daca relatia rezista aspiratiilor ceor doi super, daca nu, e cu siguranta mai bine pentru amandoi

  • Marcel :

    Daca fata nu vede ca potentialul lui este utilizat la maxim in afara tarii si doar acolo el isi poate fructifica valoare devenind cea mai buna versiune a lui fie e egoista/egocentrista si nu vrea sa faca concesii, fie este “slaba” sau o combinatie din cele doua. Considerand facilitatile de calatorie din zilele curente, argumentul apropierii de familie este irelevant. Mai greu ajungi din Timisoara in Iasi sau alte doua orase la distanta similara din romania decat din marile orase europeene in orice oras principal din rou. Se pare ca el este mai dispus la concesii personale pentru continuarea relatiei decat ea. O contributie nebalansata in aceasta relatie ce nu se va termina bine pe termen lung. Astfel decizia devine foarte simpla, desi neplacuta. Pe termen lung este dator siesi sa se puna in cea mai favorabila situatie pentru a scoate maximum din potentialul propriu. Dar oare are maturitatea de a lua decizia din zilele curente cu luciditatea ratiunii din viitor?

  • El Lider Massimo :

    Eu am raspuns la fel, la ambele intrebari.
    Ca fumeie am raspuns ca sa ramine cu fata, sa stea linga poala ei, sa-i face copii multi, cit pentru o multinationala.
    Ca om am raspuns ca sa-si caute de cariera, ca fumei se gaseste pe toate gardurile, chiar si in santuri.
    Deci, daca baietelul la prietenul vrea sa munceasca, nu conteaza ce alege. Daca vrea sa face avere, sa se apuca de managemant.

    • Ciubucciu Marius :

      De ce ai raspuns la ambele intrebari? Este aceeasi intrebare pusa de doua ori, pentru femei si pentru barbati. Este diferentierea de genuri in poll.. sa isi dea seama cum gandesc femeile si cum gandesc barbatii..

    • Over 50 :

      Nota 10. :)))

  • Călin :

    Depinde și de fata și de motivațiile ei, de ce vrea ea că el sa vina încoace. S ar putea ca ea facă are chef să se mute peste 5 ani in Africa Sa vrea sa l tragă după ea, de exemplu. Pe de altă parte, daca vrei copii e un timp limitat în care sa i ai și crește, nu poți amina zeci de ani

  • Leave a Reply to Marele Gatsby Cancel reply