{"id":6147,"date":"2017-01-29T11:22:52","date_gmt":"2017-01-29T09:22:52","guid":{"rendered":"https:\/\/www.georgebutunoiu.com\/blog\/?p=6147"},"modified":"2018-01-11T18:25:15","modified_gmt":"2018-01-11T18:25:15","slug":"salariile-vor-creste-si-depresia-la-fel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.georgebutunoiu.com\/blog\/salariile-vor-creste-si-depresia-la-fel\/","title":{"rendered":"Salariile vor creste. Si depresia la fel. Vor angajatorii sa fie fericiti? Grea intrebare…"},"content":{"rendered":"

Relatiile sociale dintre angajati si angajatori in Romania sunt la cel mai distant si mai coborat nivel de la revolutie incoace, de cand sunt eu cu ochii pe ei si pe ele. Si, din ce vad si aud, se intampla la fel cam peste tot in societate, oriunde e vorba despre incredere si despre mai multi oameni care trebuie sa faca ceva impreuna, sau chiar doar sa-si vorbeasca.<\/p>\n

Nici nu e nevoie sa stai dupa o perdea si sa-i observi ce fac si cum isi vorbesc, si apoi ce spun unii despre ceilalti cand nu mai sunt fata in fata. E de ajuns sa vezi cum se polarizeaza totul in patria noastra ca sa iti dai seama cum stau lucrurile si, mai ales, incotro se indreapta.<\/p>\n

Toate par sa se separe si sa se distanteze la noi: elevii buni sunt din ce in ce mai buni, iar cei slabi din ce in ce mai prosti, orasele si regiunile sarace se indeparteaza din ce in ce mai mult de cele instarite, opiniile politice si discursul public, pozitiile pro si anti DNA, accesul la resurse, sansele de evolutie in cariera si de succes in viata, diferenta dintre angajatii buni, care duc businessul inainte, si ceilalti e din ce in ce mai vizibila si mai mare…<\/p>\n

Nu e nevoie sa fii doctorand in stiinte sociale sau un mare specialist in teoria sistemelor ca sa intelegi ca o polarizare scapata de sub control si un cerc vicios al deteriorarii increderii si calitatii relatiilor sociale nu se mai pot opri de la sine, si ca una o alimenteaza pe cealalta. Si polarizarea si deteriorarea relatiilor sociale sunt si cauza si efect. Oricare dintre ele apare mai intai, hop si cealalta dupa ea, ca si cum ar fi o consecinta.<\/p>\n

Si cand se intampla asta, se pune presiune pe salarii. Angajatii nu mai cred in promisiunile angajatorilor, nici angajatorii in cele ale angajatilor, relatiile tind sa se concentreze pe concret si pe imediat, aici si acum. Pe bani, in primul rand, pentru ca ce-i in mana nu-i minciuna, desigur. Daca tot nu pot avea atmosfera si relatiile cu ceilalti asa cum le-as vrea eu la servici’, macar sa iau mai multi bani, ca sa pot sa mi le cumpar din alta parte. Cercul vicios e multumit.<\/p>\n

E de asteptat ca ceva bun sa se intample de la sine? Sau sa se poata intampla, mai exact spus? Nu, evident ca nu, si nu e nevoie sa fii doctorand in stiinte sociale sau un mare specialist in teoria sistemelor ca sa iti dai seama ca iesirea din carusel se face cu smucituri serioase si, mai ales, doar daca mai intervine cineva sa-l opreasca. Deocamdata nu se grabeste sa o faca, ba dimpotriva, pare ca se amuza si e multumit sa-l vada invartindu-se.<\/p>\n

Acum, mai mult decat oricand, angajatorii au o mare dilema: ce sa faca, sa angajeze oameni care le plac, cu care se simt confortabil si in siguranta, pe care ii face placere sa-i vada prin preajma, sau din cei cu experienta si cu rezultate dovedite, care ar vinde-o si pe maica-sa, chiar daca omu te indispune si fara sa faca sau sa spuna ceva? Grea intrebare…<\/p>\n

Si pentru angajati, in egala masura: ce sa fac, oare, sa renunt la o parte din salariu pentru un angajator mai putin nesuferit, neciolplit si stresant? Grea intrebare si aceasta…<\/p>\n

Toate studiile au aratat ca ceea ce ii face pe oameni sa se simta cel mai bine in viata e calitatea relatiilor sociale. Cel mai complex studiu despre fericire, care a durat 80 de ani si care s-a incheiat de curand, facut de cei de la Harvard, arata exact acelasi lucru. Concluziile dupa 80 de ani de munca si cam tot atatea zeci de milioane de dolari cheltuite au incaput pe jumatate de pagina. Frustrant trebuie sa fie…<\/p>\n

Intr-adevar, ce poate sa fie mai placut si mai reconfortant pentru un angajator decat sa fie inconjurat de oameni placuti, inteligenti, educati si civilizati, in care sa aiba toata increderea, fara nicio rezerva, pe care sa nu trebuiasca sa-i controleze si sa-i ameninte? Dar vor oare angajatorii sa fie fericiti? Aceasta-i intrebarea…<\/p>\n

\"Angajat<\/a>

Angajat si angajator<\/p><\/div>\n

Si inca vreo cateva intrebari:<\/p>\n

\n\t
\n\t\t

<\/p>\n\t\t

<\/p>\n\t\t

Cum vi se pare ca au evoluat relatiile sociale la locurile de munca pe care le-ati avut in ultimii ani?<\/strong><\/p>